Instituția Prefectului atacă retrocedarea din IOR!

Articol de Mircea Apostolescu, 10 octombrie 2023, 15:00

Instituția Prefectului Municipiului București a atacat în instanță dispozițiile de primar din anul 2005, prin care s-a făcut punerea în posesie a celor 12 hectare retrocedate din Parcul IOR, a anunțat, astăzi, prefectul Capitalei, Rareș Hopincă.

„În urma analizelor celor două dispoziții privind retrocedarea acestor 12 hectare, parte din Parcul IOR, am decis să atac în instanță aceste dispoziții ale primarului general, să atac în instanță Primăria Municipiului București și să cer anularea dispozițiilor de retrocedare asupra celor 12 hectare de teren, care fac parte din Parcul IOR.

În opinia mea, în opinia Prefectului Municipiului București, există elemente vădite de nelegalitate în ceea ce privește întocmirea și adoptarea celor două dispoziții de primar, din anul 2005. Din punctul meu de vedere, acest teren de 12 hectare trebuie să rămână în domeniul public al Municipiului București. Acest teren nu putea fi retrocedat niciodată, iar retrocedarea din 2005 a fost abuzivă”, a declarat Rareș Hopincă.

Cele 12 hectare au avut, întotdeauna, destinația de teren arabil și au fost retrocedate în baza Legii 10/2001 și nu în baza Legii 18/1991, așa cum cerea legea.

„Aceste 12 hectare fac parte dintr-un corp de 767 de hectare de teren arabil, constituit, în anul 1921, în proprietatea unui cetățean numit Ivan Gruef. În anul 1945, statul român expropriază acest teren arabil, în suprafață de 12 hectare, de la numiții Ivan Gruef și Elena Cantacuzino, în baza Legii nr. 187/1945 privind reforma agrară. Este foarte important de menționat acest lucru, acest teren a fost, tot timpul, teren arabil.

În anul 2005, acest teren, ignorând faptul că a fost teren arabil, a fost retrocedat pe baza Legii 10/2001 și nu pe baza Legii 18/1991, cum cere, în mod explicit legea.

Este un element vădit de nelegalitate, pe care instanța l-a constatat, deja, în fond, în procesul intentat de Primăria Sectorului 3, și care trebuie să ducă, fără niciun fel de dubiu, la anularea acestor dispoziții de retrocedare.

În plus, trebuie reținut faptul că acest teren, de la momentul exproprierii sale, din 1945, a fost, în mod continuu, domeniul public al statului și nu a fost niciodată declasat, declasificat din acest statut de domeniu public al statului. A fost parc”, a explicat prefectul Rareș Hopincă.

Prefectul Capitalei mai spune că, de îndată ce dosarul va primi număr de înregistrare, o să solicite un certificat de grefă și va bloca tranzacționarea terenului pentru a nu se pierde urma proprietarilor.

În plus, el cere soluționarea rapidă de către organele de urmărire penală a dosarelor privind incendiilor de vegetație survenite pe cele 12 hectare.

Rareș Hopincă și-a exprimat încrederea în succesul acțiunii în justiție, dar a subliniat că rămâne valabilă opțiunea exproprierii celor 12 hectare, în cazul în care nu ar avea câștig de cauză.

Nu ar fi corect, însă, față de banul public să nu se încerce, mai întâi, anularea, în instanță, a dispozițiilor de primar din 2005, consideră Rareș Hopincă.

Cât privește poziția Primăriei Capitalei de pârât în această acțiune în justiție, Rareș Hopincă i-a cerut primarului general al Capitalei, Nicușor Dan, să se ralieze acțiunii Instituției Prefectului, dacă dorește să readucă cele 12 hectare din Parcul IOR în domeniul public.

Sursa foto: Mircea Apostolescu

Edilul Sectorului 3, Robert Negoiță, acuză lipsa de implicare a Municipalității, ba chiar legături de mare corupție deoarece, în 2019, Primăria Capitalei a atacat în instanță hotărârea de anulare a celor două dispoziții de primar privind retrocedarea celor 12 hectare.

Reporter: Domnule prefect, pentru că ați vorbit despre faptul că vă îndreptați (… în justiție n.r.) împotriva Primăriei Capitalei, primarul general a spus, în repetate rânduri, că a angajat niște avocați, care fac o analiză. Nu există niciun semn, din partea Primăriei Capitalei, în sensul ăsta?

Rareș Hopincă: „I-am dat primarului general posibilitatea de a face ceea ce spune, nu doar de a vorbi, fără să ia nicio măsură.

Dacă primarul general consideră, cum a declarat, în repetate rânduri, că acest teren este domeniul public al statului, are ocazia să spună acest lucru, în instanță, în cadrul procesului intentat de noi.”

Robert Negoiță: „De ce trebuie să angajeze avocați, pe care să îi plătească – așa cum am văzut că știe să facă Primăria Generală, să plătească zeci de milioane de euro, bani publici, când cea mai bună analiză există în acea hotărâre de instanță din 2019, pe care Primăria Generală a atacat-o, împotriva cetățenilor din Sectorul 3, împotriva cetățenilor din București, împotriva normalității și împotriva a tot ceea ce înseamnă comunitate în București.

Primăria Generală, în 2019, atacă hotărârea de instanță care constată nulitatea absolută a titlurilor de proprietate, pe niște argumente absolut solide. Pe baza cărora am făcut și o plângere penală, eu personal, o plângere penală. Care evident că a fost dată spre soluționare către circa de poliție.

Eu depun sesizare penală, la Parchetul General, și sunt atât de puternici încât nu rămâne spre soluționare nici la Parchetul General, nici la DNA. Dacă nici asta nu e mare corupție, ce e mare corupție”?!

În replică, pe pagina de socializare a lui Nicușor Dan, a apărut următorul mesaj: „Sper ca acțiunea de azi a Prefectului pentru anularea dispoziției de retrocedare a celor 12 hectare din Parcul IOR să fie una serioasă și nu un gest de imagine.

Nu înțeleg de ce nu m-a contactat pentru a-l ajuta, deși am anunțat public că am finalizat o amplă analiză juridică a speței.

Faptul că a anunțat acțiunea împreună cu Robert Negoiță e o sfidare a bunului simț. Negoiță și Oprescu au îngreunat foarte mult posibilitatea de anulare a dispoziției de retrocedare.

În litigiul în care cele două primării au fost parte, Înalta Curte a reținut definitiv că terenul nu e parc pentru că niciuna din primării nu a venit cu acte care să dovedească faptul că e parc. Tocmai din cauza lor acum anularea dispoziției de retrocedare necesită o analiză juridică subtilă”.

Primarul Sectorului 3 și-a exprimat sprijinul pentru acțiunea în instanță a Instituției Prefectului și convingerea în succesul acesteia. Robert Negoiță a promis că, după readucerea celor 12 hectare în domeniul public, acestea vor fi amenajate ca parc, la același nivel cu restul Parcului IOR.

Sursa foto: Mircea Apostolescu

„Douăsprezece hectare să rămână parc, să rămână verde! Și aveți asigurări din partea mea că, imediat cum vom reuși să-i dăm afară de aici, o să înverzim toată zona asta și această parte de parc, care a fost, este și trebuie să rămână parc, va fi la fel de frumoasă ca cealaltă parte – cel mai frumos parc din București, Parcul IOR.

Din momentul în care vom câștiga – și am credința că vom câștiga, această parte de parc va fi la fel de amenajată și la fel de întreținută ca și cealaltă bucată de parc, inclusiv cu camere de supraveghere”, a declarat Robert Negoiță, în Parcul IOR.

În context, trebuie menționat faptul că, de mai multe luni de zile, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a tot menționat o analiză juridică a felului în care au fost retrocedate cele 12 hectare din Parcul IOR.

Primăria Capitalei ar fi angajat o casă de avocatură, în acest scop, a susținut, în mod repetat, Nicușor Dan, însă, edilul șef a refuzat să facă publice rezultatele acestei analize.

În același context, trebuie menționate, însă, și cazurile similare de retrocedări în parcuri, Bordei și Tineretului, care s-au petrecut în aceeași perioadă de început de ani 2000.

Astfel, în septembrie, 2003, primarul general Traian Băsescu semna două dispoziții – nesupuse votului Consiliului General al Municipiului București (CGMB) prin care îi punea în posesie, în Parcul Bordei, pe Tudor Dumitru, cu 28.518 metri pătrați, și pe Eugen Licaru, cu 4.606 metri pătrați.

Cei doi revendicatori au fost reprezentați tot timpul de către Costică Costanda, care a și cumpărat, imediat, terenurile.

Desigur, urmează, în mandatul lui Adriean Videanu, schimbul de terenuri cu sultă, prin care Primăria Capitalei recuperează Parcul Bordei în schimbul unei suprafețe de teren în Satul Francez și își asumă obligația de a-i elibera lui Costanda un PUZ care să îi permită să construiască cu un regim de înălțime mai mare.

Cum, în 2009, CGMB a refuzat să adopte PUZ-ul Costanda, bucureștenii încă îi plătesc omului de afaceri o despăgubire în valoare de 125 de milioane de euro.

Partea cea mai interesantă este că Parcul Bordei a fost retrocedat în ciuda faptului că terenul fusese expropriat, încă din 1935, pentru cauza de utilitate publică, prin decret regal, de către Carol al II-lea. De atunci, a fost amenajat ca parc.

Un alt caz este cel al celor 2 hectare din Parcul Tineretului, retrocedate, în 2008, Marioarei Micșunescu.

Patru ani mai târziu, proprietarul obține o sentință a Curții de Apel București prin care îl obligă pe primarul de atunci al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, să îi elibereze autorizația de construire pentru un cartier de vile cu două etaje. Piedone refuzase să elibereze această autorizație din 2009.

În 2014, proprietarii defrișau, fără autorizație de la Primăria Capitalei, copacii de pe cele 2 hectare și treceau la construire.

Asta în ciuda faptului că, potrivit OUG 114/2007 „schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi și/sau prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism, reducerea suprafețelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora. Actele administrative sau juridice emise ori încheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută”.