Bine de citit: Thanatonauții
Articol de razvanursuleanu, 6 iunie 2023, 09:54
Îl apreciez pe Bernard Werber nu doar pentru calitatea lucrărilor sale, ci și pentru munca de cercetare pe care o duce înainte de a se apuca de scris. În cazul romanului „Thanatonauții”, francezul a studiat în amănunțime miturile diverselor popoare precum și o serie de opere narative tradiționale ce fac referire la comunicarea cu lumea de dincolo, alcătuind apoi, din toate acestea, un mozaic SF, pe care l-a completat și cu câteva abordări personale ale acestei teme supranaturale.
Am fost curios să descopăr cine a văzut primul lumina soarelui, romanul lui Werber sau filmul „Flatliners”, și am fost un pic dezamăgit când am aflat că „Thanatonauții” a apărut la patru ani după ce Joel Schumacher a regizat filmul.
Din păcate așa se întâmplă când ai pretenții mult prea mari de la unii scriitori și trăiești cu impresia că lucrările de referință ale acestora conțin de fiecare dată și idei nemaiîntâlnite.
Oricum, romanul este bine scris și mi-a plăcut, momentele de tensiune și cele amuzante alternează în mod inteligent, din ultima categorie făcând parte și o secvență în care exploratorii lumii de apoi întâlnesc persoane decedate care, pentru a-și rezolva tot soiul de formalități birocratice, se așează la cozi interminable (expresia “a sta la o coadă infernală” aplicându-se la propriu în acest caz).
Din câte am înțeles există și o continuare pentru „Thanatonauții”, dar trilogia „Furnicile” m-a făcut să cred că Bernard Werber scrie mai întâi un roman solid, urmat de o serie de sateliți artificiali ce își extrag aproape întreaga energie de la acesta, așa că nu prea ard de nerăbdare să descopăr extrapolările pe care autorul a simțit nevoia să le împărtășească cu cititorii.
