Aproape 3.000 de medicamente retrase în ultimii 5 ani
Articol de arionmihaela, 21 mai 2023, 20:27
Aproximativ 13% din deficitul bugetar al României este generat de medicamentele care sunt importate, în timp ce aproximativ 3.000 de medicamente au fost retrase în ultimii cinci ani din România, dintre care aproape 500 de inovative, din cauza tandemului preţ minim european – taxă clawback, a declarat Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), la Sinaia.
“Deficitul balanţei comerciale pe medicamente a fost la nivelul anului 2022 de 4,2 miliarde de euro. Deci, aproximativ 13% din totalul deficitului bugetar al României este generat de medicamentele care sunt importate. România are o capacitate extrem de limitată de a produce şi de a exporta medicamente. Nevoia de medicamente ca perspectivă pentru perioada 2030-2040 va fi tot mai mare şi riscul ca acest deficit al balanţei comerciale să se mărească şi mai mult este extrem de ridicat. Deci, la nivelul anului 2022, practic acesta a fost al doilea deficit. Primul a fost pe energie – cumulat gaz, petrol, energie electrică – şi acesta a fost al doilea deficit ca mărime. Din cauza acestui tandem preţ minim european – taxă clawback, în ultimii cinci ani aproximativ 3.000 de medicamente au fost retrase din România, dintre care aproape 500 de inovative, reprezentând 20% din totalul medicamentelor inovative de pe piaţă la momentul respectiv. Din nou, sunt nişte consecinţe extrem de serioase atât pentru pacienţi, cât şi pentru zona economică a României”, a afirmat Zaharescu, la seminarul “Concurenţa în domeniul farmaceutic”, organizat de Consiliul Concurenţei.
El a explicat că la stabilirea preţului medicamentelor se foloseşte un coş de 12 ţări din UE. Ce este important de notat este faptul că şi România la rândul ei face parte din coşul de ţări ale altor 18 state europene, a subliniat acesta.
“Nu vorbim doar de membre al UE, ci şi de alte state din afara UE, cum ar fi Rusia, cum era la un moment dat Ucraina, Serbia, Macedonia. Deci, există o influenţă reciprocă a unor state europene faţă de preţurile din România, dar şi influenţa României asupra preţurilor din celelalte state europene”, a adăugat Zaharescu.
Potrivit acestuia, această metodologie de preţ minim a afectat şi afectează în continuare atât producătorii români, cât şi pe cei internaţionali. Ea a fost introdusă pentru prima oară în 2004, înainte de intrarea României în UE.
Dan Zaharescu a susţinut că politica de preţuri trebuie tratată corelat cu taxa clawback, care a fost introdusă în anul 2009, iniţial ca măsură temporară pe perioada crizei economice 2008 – 2012, dar care a devenit permanentă, pentru că s-a dovedit o sursă foarte bună de finanţare a sistemului de asigurări de sănătate.
Reprezentantul producătorilor internaţionali de medicamente a menţionat că scopul declarat la vremea respectivă al introducerii acestei taxe a fost de limitare a consumului de medicamente.
