La 46 de ani de la seismul din 4 martie 1977, când ne apucăm de consolidare?
Articol de Mircea Apostolescu, 27 februarie 2023, 14:16
Catastrofa din Turcia, un avertisment pentru București!
Aproape 50 de mii de oameni și-au pierdut viețile în urma seismelor catastrofale din Turcia și Siria.
Dintre acești oameni, peste 43 de mii au fost turci și 6 mii au fost sirieni.
Peste 600 de mii de apartamente și 150 de mii de spații comerciale au suferit pagube cel puțin moderate.
Pagubele înregistrate de economia Turciei sunt incalculabile.
Dar, conform unor estimări ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Turcia ar putea pierde, anul acesta, până la 1% din produsul intern brut (PIB) de 819 miliarde de dolari.
Cu toate că cele zece provincii turcești afectate de calamitate au o pondere relativ scăzută în PIB, ele fac parte dintr-o zonă industrială și agricolă importantă, deoarece asigura aprovizionarea Istambumului și a altor orașe mari.
Așadar, distrugerile din zonele agrare ar putea duce la probleme în asigurarea alimentelor pentru o aglomerare urbană cu peste 15 milioane de locuitori și la creșterea inflației, mai spun analizele economice.
Avertisment pentru București și România!
Avertismentul este unul foarte sever pentru România, a cărei capitală, Bucureștiul, produce undeva spre 40% din PIB.
Din păcate, aceeași Capitală este expusă riscului seismic și are un important fond construit între 1890 și 1940, mai ales în zonele centrale. Aceste clădiri au fost construite în absența unor norme de rezistență seismică și au trecut prin marile cutremure din 10 noiembrie 1940, 4 martie 1977, 30 august 1986, 30 mai 1990, 31 mai 1990, 27 octombrie 2004, care au depășit 6 Mw.
Când consolidăm ?
În aceste condiții, dintre cele 10 șantiere de consolidare începute din 2018, numai trei au fost finalizate. Iar dintre acestea, numai unul a fost recepționat și clădirea a fost predată proprietarilor.
Celelalte 7 sunt doar cu lucrările de consolidare a structurii de rezistență finalizate. Dar, mai rămân circa 30-40% din lucrări de executat și șantierele sunt încă blocate în războiul juridic dintre Administrația pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) și lichidatorul judiciar al falimentatei Companii Municipale de Consolidări (CMC).
Desigur, încrederea proprietarilor în programele de consolidare a scăzut direct proporțional cu cei peste doi ani de blocaj de pe șantierele de consolidare începute.
Expertize și proiecte, da. Șantiere demarate, încă nu!
Planuri de consolidare, însă, există. AMCCRS a aplicat atât în Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic, cât și în Programul Național de Redresare și Rezilienţă.
Până acum, s-au făcut doar expertize și proiecte. Dar nu a demarat niciun șantier nou de consolidare.
“Am reușit să expertizăm un număr de patruzeci de imobile noi, pe care expertizele le-au încadrat în risc seismic unu, cu o serie de soluții de intervenție.
Am reușit ca aceste expertize să le prezentăm asociațiilor de proprietari. Și am avut discuții cu asociațiile de proprietari și le-am prezentat soluțiile de intervenție.
O parte din aceste imobile au fost introduse în Programul Național de Redresare și Rezilienţă (PNRR).
Pentru unele dintre ele avem contracte deja semnate. Cum ar fi, spre exemplu, Victor Eftimiu 9 sau Boteanu 3A-3B, despre care vă spuneam mai devreme că urmează să începem lucrările de execuție. Am reușit și avem contract semnat în PNRR.
Avem, în PNRR, contracte depuse în valoare de 21 de milioane de euro, 24 de milioane de euro, și încă imobile aflate în evaluare în valoare totală de 7,5 (… milioane de euro n.r.).
Deci, cumva, ne vom închide, estimăm noi, undeva în 30-31 de milioane de euro, pe PNRR”, a declarat pentru București FM Răzvan Munteanu, șeful AMCCRS.
Doar clădirile consolidate salvează vieți!
Numai că, în cazul producerii unui seism important, nu contează aplicațiile și proiectele. Doar clădirile consolidate salvează vieți omenești.
“Am spus, trebuie să ne ocupăm, în continuare, de clădirile făcute P+5, P+6 între anii 1890 și 1940, când a fost primul cutremur și n-aveam norme seismice.
Și aceste clădiri, din datele de la Statistică, sunt, în București, vreo 300.
Sunt numai 140 expertizate și băgate în lucru.
Deci, noi, dacă am vrea să facem ceva, trebuie să ne oprim la acest grup de 300, să facem niște proiecte ca lumea”, explică pentru București FM profesorul Nicolae Noica, fost ministru al Dezvoltării și Amenajării Teritoriului, părintele bulinei roșii și al legislației consolidării.
Expertizarea unui număr foarte mare de clădiri nu rezolvă problema consolidării. Prioritatea este aceea de a demara cât mai multe șantiere de consolidare.
“Pentru că s-a vehiculat ideea să mărim numărul de expertize, să expertizăm vreo 500 de mii de metri pătrați.
Bun, dar pentru ce să expertizăm, atâta vreme cât noi nu le-am rezolvat pe astea?
Dacă expertizăm așa, vom ajunge la o situație în care amplificăm treaba, speriem lumea, iar noi, cei care avem obligația să le rezolvăm, nu le rezolvăm.
Deci, primul lucru, să ne oprim la peste P+4, să dăm drumul la aceste lucrări, să dăm Comisiei Naționale de Inginerie Seismică puterea deplină, ca să stabilească, din punct de vedere tehnic, ce trebuie făcut și, după aceea, să trecem la consolidare, în funcție de banii pe care-i avem”, sublinia profesorul Noica, trasând o adevărată strategie a consolidării pentru București.
La 46 de ani de la seismul din 4 martie 1977, n-a fost un film SF!
Peste câteva zile, vom comemora 46 de ani de la seismul din 1977.
Probabil că timpul scurs de atunci ne-a făcut să uităm – pe cei ce l-am trăit, groaza și senzația de neputință în fața acestei dezlănțuiri a forțelor naturale.
Probabil că cei care nu au trăit acele momente terifiante nici nu pot să creadă că au avut loc ori au impresia că e vorba despre vreun film science-fiction.
Nu este film SF. Seismul a avut loc și au murit oameni!
Avertismentul este unul cât se poate de grav!
