Sectorul 6 pe primul loc din țară privind transparența bugetară!
Articol de Mircea Apostolescu, 6 iunie 2022, 14:22 / actualizat: 6 iunie 2022, 16:01
Primăria Sectorului 6 se află pe primul loc din țară în ceea ce privește transparența bugetului.
Codașele clasamentului sunt Primăria Sectorului 1 și cea a Capitalei.
Conform unui studiu al Funky Citizens privind transparența procedurală a adoptării bugetelor locale pe anul în curs, Primăria Sectorului 6 se află pe primul loc nu numai în Capitală, ci din toate cele 109 municipii care au fost supuse analizei.
“La București, pe locul întâi este unul dintre sectoare, Sectorul 6, care stă mai bine și decât anul trecut. În schimb, sunt și sectoare la care au existat întârzieri, în primul rând, destul de mari. Și, aici, exemplul cel mai evident este ceea ce s-a întâmplat la Primăria Sectorului 1, unde, din cauza disputelor politice, au fost depășite și termenul de publicare și termenul de adoptare… (…) Au fost zece ședințe și așa mai departe. (…). Cel puțin în ceea ce ține de criteriul legat de publicarea în timp, Primăria Municipiului București, până acuma, de când monitorizăm noi bugete, nu a respectat aproape niciodată. De foarte multe ori, există întârzieri extrem de mari. Anul acesta a fost mai bine decât în alți ani, însă, în continuare, termenul acesta pare că, pentru Primăria Generală, fie este un termen prea scurt, fie este un termen pe care s-a obișnuit să-l depășească”, a explicat pentru București FM Elena Calistru de la Funky Citizens.
Raportul are în vedere respectarea termenelor procedurale impuse de lege în ceea ce privește adoptarea bugetelor locale – termenul de publicare, termenul de dezbatere publică și cel de adoptare.
Cum ar trebui să arate o transparență reală…
Pe lângă respectarea acestor termene procedurale, pentru ca participarea cetățenilor la decizia în ceea ce privește utilizarea resurselor financiare ale comunități să fie reală, ar trebui ca bugetele să fie puse în dezbatere publică într-un format accesibil, adică oamenii să poată înțelege pe ce ar urma să se cheltuie banul public și, în acest fel, să poată avea o opinie asupra prioritizării proiectelor ce urmează a fi finanțate de la bugetul local.
“Noi am început să ne uităm, cu indicele ăsta. Inițial, am zis că, în primele trei ediții, ne propunem să se uite doar în ce măsură sunt respectate măcar criteriile acelea minimale, din lege. Adică, să fie publicate în 15 zile după ce se publică bugetul național, să stea cinsprezece zile în dezbatere publică, să fie disponibil într-un format măcar lizibil. (…) În ultimii ani, a devenit foarte la modă acea bugetare participativă. Însă, acea bugetare participativă este, practic, pe o fărâmă de buget. Este pe o componentă foarte, foarte mică. (…) Întâi, trebuie să dezbatem cu comunitatea bugetul mai mare, bugetul care, evident, nu o să fie discutat la fiecare linie cu fiecare cetățean. Dar, prioritățile de finanțare, întrebări de tipul: care vreți să fie domeniul prioritar pentru noi? Că nu putem să facem și străzile și copacii și parcurile și școlile, în același an. Că nu sunt bani. Dar poți să-i întrebi pe oameni: cu ce începem, care sunt criteriile după care vreți să le prioritizăm? Vreți să începem, întâi, cu grădinițele, după aia, să continuăm cu școlile și terminăm cu liceele? Vreți să terminăm, întâi, ce investiții s-au început? (…) Discuțiile astea, care sunt mai puțin tehnice și mai degrabă țin de strategie și de viziunea pentru comunitate, din punctul nostru de vedere sunt esențiale. Și sunt primul pas. Sigur, după aceea, le îmbrăcăm financiar cu tot ceea ce înseamnă elementele de tehnică fiscal – bugetară etc”, spune Elena Calistru.
