Totuși, cât de periculoasă este dezinformarea?
Articol de Vicentiu Andrei, 26 ianuarie 2022, 21:02
În ultimii ani, dezinformarea online și știrile false au fost asociate cu mai multe evenimente politice și sociale, cum ar fi: alegerea președintelui Donald Trump, ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, asaltul asupra Capitoliului american, negarea schimbărilor climatice sau ezitarea cu privire la vaccinare.
Dincolo de toate aceste dezbateri publice, ce au aflat cercetătorii despre efectele fake news ne spune Flavia Durach, lector universitar doctor în cadrul Facultătii de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online.
Trei tipuri de efecte
Un articol științific semnat de Rubén Arcos și colegii săi și publicat în platforma Open Research Europe a sintetizat cele mai importante studii apărute în ultimii ani privind efectele dezinformării și a identificat trei mari categorii de efecte:
1. efecte cognitive: expunerea la mesajul înșelător, înțelegerea și memorarea acestuia. Acestea au fost raportate cel mai frecvent de către cercetătorii în domeniu (47%).
2. efecte de natură afectivă: stârnirea interesului, generarea de atitudini pozitive sau negative față de diverse instituții, organizații sau persoane. Aceste efecte au fost raportate în 29% dintre cazuri.
3. efecte de natură comportamentală: persuadarea țintei să adopte sau să nu adopte un anumit comportament. Aceste efecte au fost raportate în 24% dintre cazuri.
Cu alte cuvinte, prin metode științifice au putut fi demonstrate efecte de diverse tipuri pe care dezinformarea le poate avea asupra noastră. Ele variază de la modul în care procesăm informația la care suntem expuși (efectele cognitive), până la atitudinile pe care dezvoltăm, și care pot fi influențate de dezinformare, și comportamentele pe care le adoptăm, inclusiv decizia de vot.
O altă consecință: polarizarea
Mai există un efect indirect al dezinformării, și anume, acutizarea polarizării sociale. Dezinformarea online este polarizantă din două motive. Pe de o parte, ea exploatează disensiunile și diviziunile care există în societate. La nivel retoric, multe dintre mesajele care dezinformează descriu o anumită situație în termeni absoluți și binari: totul este alb sau negru, „noi” suntem împotriva „lor” și creează sau amplifică în mod artificial conflicte.
Pe de altă parte, dezinformarea proliferează în mediul online tocmai pentru că modul în care sunt construite rețelele sociale favorizează izolarea utilizatorilor: comportamentul nostru digital este colectat și măsurat clipă de clipă. În baza acestor informații de detaliu despre preocupările și preferințele noastre, algoritmii afișează un conținut hiper-personalizat, care, de multe ori, este doar un ecou al gândurilor, valorilor și credințelor noastre pre-existente. Dezinformarea se viralizează ușor în acele comunități online în care reușește să rezoneze mai eficient cu opiniile și atitudinile dominante din cadrul acelor comunități.
Până data viitoare, rămâi cu București FM, sursa sigură de informații!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a
întâlnit cu fenomenul fake-news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceeea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 fm de la 09:15, 13:40 și 18:30!
Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
