Etichetă vestimentară și parfum de secol XIX, la Palatul Suțu!
Articol de Adriana Baciu, 13 decembrie 2021, 14:50
Muzeul Municipiului București invită publicul să viziteze, la Palatul Suțu (Bdul Ion C. Brătianu, nr. 2), începând cu data de 15 decembrie 2021, expoziția tematică „Dress Code. Parfum de secol XIX”.
Este de notorietate faptul că Muzeul Municipiului București deține cea mai bogată și variată colecție de costum urban și accesorii vestimentare din țară, aceasta fiind studiată, valorificată editorial și expozițional.
Tocmai în ideea promovării acestui patrimoniu, MMB realizează periodic expoziții tematice care evidențiază vestimentația de secol XIX, stilurile care s-au succedat în decurs de un veac, oglindite de aceste piese de patrimoniu autentice, purtate în momente fericite sau solemne de personaje care au trăit și au visat în această capitală europeană.
„Secolul XIX este cel mai strălucitor, complex, variat și prolific veac în privința vestimentației. În spațiul românesc se face trecerea de la moda orientală la cea europeană. Existau cutume pentru tipurile sociale și modul în care își etalau veșmintele.
La fel ca și generațiile anterioare, oamenii epocii moderne și-au impus concepțiile estetice în înfățișarea exterioară folosind procedee de împodobire prin vestimentație. Iar costumul civil din spațiul românesc avea ca surse de inspirație Parisul – pentru doamne și Londra – pentru domni.
Bucureștiul a absorbit în foarte scurt timp tot ce a adus apusul. Moda «nemțească», cum i se spunea la începuturi, a fost însușită mai întâi de femei, accentuându-le gustul pentru lux, mult mai mult decât bărbaților lor, ocupați prioritar de politică.
Garderoba era diferită în funcție de momentul zilei sau de activitatea pe care o avea respectabila doamnă. Exista, deci, un îndreptar al ținutelor, publicat la 1870, «Codul toaletei civile», care reglementa ținuta în funcție de împrejurările în care se afla o doamnă, sau de oră. Jurnalele de modă pariziene constituiau un adevărat îndreptar.
Era inadmisibil a apărea în public îmbrăcată cu un veșmânt nepotrivit, prea decorat pentru dimineață sau prea sobru pentru seară. Desigur, în alegerea vestimentației potrivite, o doamnă trebuia să dea dovadă de mult tact și măsură, spre a nu cădea în ridicol și a nu-și depăși condiția. Exista protocol vestimentar pentru momentele zilei, pentru evenimente vesele și triste: plimbări, vizite, baluri, spectacole, audiențe, vânătoare, nunți, dar și pentru înmormântări.
Elementele care compun explicit eticheta vestimentară pot fi cunoscute nu doar din cărți ilustrate sau filme, ci pot fi admirate într-o sală de muzeu: rochiile de plimbare, cele de bal, mantia de teatru, rochia de mireasă, toaleta de doliu, vestimentația de interior, costumele bărbătești, civile sau uniformele militare, accesoriile care le însoțeau, toate acestea reprezintă povestea unei lumi, pe o anumită treaptă a timpului, o lume ghidată de reguli, orgolii și morală”, a declarat dr. Maria-Camelia Ene, expert în costum și accesorii, șef Birou Istorie Modernă și Contemporană – Muzeul Municipiului București, curator al expoziției.
Expoziția temporară include, pe lângă piesele de costum și accesorii vestimentare, piese de artă decorativă (mobilier, metal, cristal/porțelan), ceasuri, bijuterii, pictură și gravuri de epocă, fotografii și cărți poștale din patrimoniul Muzeului Municipiului București, care evidențiază stiluri, eleganță, atitudini, toate gravitând în jurul ideii de etichetă vestimentară.
