VIDEO: Ce înseamnă sustenabilitatea?

Articol de Vicentiu Andrei, 3 noiembrie 2021, 18:21

Ce înseamnă sustenabilitatea și cum se traduce ea în activitatea zilnică? Ce putem face, ca individ și ca societate?

Dragoș Tuță, Fondator, Ambasada Sustenabilității în România ne îndeamnă să privim în propria familie, la ruda mai în vârstă și mai înțeleaptă, care ne învăța să fim ”modești, sinceri și cumpătați”. Sustenabilitate înseamnă să lași bine în jurul tău și sa nu lași mizerii în spate!

Știați că trăim pe datorie? România a rămas datoare planetei, consumându-și cota de resurse de pe întregul an pe 21 iunie!

Doar 2 din 10 români știu acest lucru, conform studiului de percepție „Cum își imaginează românii că arată un viitor sustenabil?”, lansat de Ambasada Sustenabilității.

Același studiu arată că:

• 1 din 2 români consideră companiile responsabile pentru binele planetei și al oamenilor.
• 57% dintre români cred că generațiile următoare se vor confrunta cu mari catastrofe climatice.
• Gen Z este înclinată să accepte ”taxarea” pentru binele comunității.

Ce înseamnă sustenabilitatea și cum se traduce ea în activitatea zilnică?Ce putem face, ca individ și ca societate?

Cum definesc românii sustenabilitatea?

Conform studiului lansat la inițiativa Ambasadei Sustenabilității,  jumătate dintre români definesc sustenabilitatea prin grija față de mediu prin comportamente de eliminare a poluării (50%) și resurse de calitate și accesibile pentru toată lumea (48%). Economisirea energiei electrice (39%), îmbunătățirea infrastructurii (38%), a sistemului de sănătate (38%) și grija față de speciile aflate pe cale de dispariție (37%) sunt menționate pe locurile doi și trei în procente comparabile.

De asemenea, respondenții asociază „grijă față de generațiile viitoare” cu: educația de calitate (37%), sănătatea și bunăstarea generală (35%) și combaterea sărăciei (24%), iar în procente mai mici cu grija față de planetă.

În același timp, analizând diferența de percepție dintre generații, studiul reflectă faptul că Gen Z (15-24 ani), cea mai tânără generație pătrunsă pe piața muncii, demonstrează o atitudine mai optimistă față de o posibilă lume sustenabilă, în timp ce reprezentanții generației Millennials (25-34 ani) o văd mai degrabă ca pe o utopie.

Întrebați ce ar face de acum, de când au aflat de datoria față de planetă, aproape jumătate dintre respondenți au spus că vor încerca să ajute prin a consuma mai responsabil resursele planetei (47%), în timp ce 16% consideră că nu e responsabilitatea lor sau că nu este ușoară schimbarea comportamentului.

Cum văd românii viitorul?

Oamenii nu par să vadă într-o lumină mai bună nici viitorul îndepărtat, 57% considerând că generațiile următoare se vor confrunta cu mari catastrofe climatice și 45% că generațiile următoare vor avea parte de o cu totul altă organizare socială față de ce se întâmplă în prezent.

De asemenea, cei mai mulți (63%) consideră că inegalitățile economice dintre cei bogați și cei săraci se vor adânci și mai mult.

Românii sunt pesimiști și când vine vorba despre educație și sănătate, 48% fiind cei care cred atât că educația va avea de suferit și vor fi din ce în ce mai mulți analfabeți funcțional, dar și că sistemul de sănătate va fi nefuncțional.

Pe de altă parte, inegalitățile de gen și materiile prime pe care le vor folosi companiile sunt privite mai degrabă cu optimism pentru 2030.

Cine este responsabil pentru binele planetei și al oamenilor în opinia românilor?

Statul/guvernul (64%) apare pe primul loc în lista celor pe care respondenții îi consideră responsabili de acțiunile cu privire la binele planetei și al oamenilor, urmat de instituțiile europene și globale (59%).

Pe locul 3, dar cu peste o jumătate dintre respondenți, (56%) oamenii spun că noi înșine suntem responsabili.

Pe locul 4 sunt menționate companiile / producătorii de bunuri și servicii, cu 51% din mențiuni.

În ceea ce privește implicarea companiilor în acțiuni sustenabile, românii cred că domeniile principale unde este necesar ca mediul de afaceri să acționeze sunt: munca decentă și creștere economică (45%), educația de calitate (42%), combaterea sărăciei (41%), sănătatea și bunăstare generală (38%) și protejarea și restaurarea pădurilor pentru salvarea speciilor pe cale de dispariție (38%).

Puteți consulta întregul studiu aici: https://ambasadasustenabilitatii.ro/ziua-sustenabilitatii-in-romania/

Urmăriți o ediție Întâlniri Capitale care îl are invitat pe Dragoș Tuță, Fondator, Ambasada Sustenabilității în România.