Arena și masca – cele două realități ale noastre
Articol de bucurestifm, 7 iunie 2021, 09:43
Vrem, nu vrem, întrebările sunt foarte importante în viața noastră. Chiar dacă nu mereu ne place, o întrebare bine pusă ne poate oferi răspunsurile vitale legate de ce facem și cine suntem. Asta dacă și răspundem la ele, evident. Ce ne facem, însă, atunci când răspunsurile se lasă așteptate? Atunci când ne întrebăm ce ne face să ne blocăm, să reintrăm în aceleași tipare sau să nu atingem succesul?
Răspunsul, potrivit psihologul Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI), pare simplu, dar în realitate este mult mai complex de atât: pentru că avem niște mecanisme de apărare destul de performante și utile, al căror rol este să ne ferească de eventuale suferințe. “În acest context, cuiva din afară îi este mult mai ușor să le ocolească și să vadă răspunsurile reale. În pătrunderea sensului acestor mecanisme ne este util să înțelegem conceptul Ferestrei Johari, care lămurește pozițiile perceptuale în diferitele situații și relații în care ne căutăm răspunsurile. Fereastra Johari este un model al tipurilor de exprimare a personalității ce arată diferitele puncte de vedere din care putem percepe, înțelege și trăi o situație. Modelul a fost conceput de psihologii americani Joseph Luft și Harry Ingham în 1955, în cadrul activității lor privind cercetarea și optimizarea proceselor de grup. A rezultat un instrument util în cunoașterea stilului interpersonal de relaționare și comunicare, care oferă o oportunitate de a învăța și de a înțelege relaționarea cu ceilalți. Această “fereastră” are patru cedrane: arena, masca, pata oarba și necunoscutul”, explică psihologul Andra Tănăsescu.
Arena – realitatea despre noi pe care o văd toți
Arena este sinele public, ceea ce și noi și ceilalți putem vedea. Practic e locul în care exprimăm deschis față de noi și de ceilalți anumite aspecte ale ființei noastre. Este o zonă deschisă pe care noi o exteriorizăm: vorbim deschis, povestim experiențe și acționăm la suprafață, în mod transparent. Exprimăm opinii, comportamente, atitudini, sentimente, emoții, cunoștințe, experiență, aptitudini, puncte de vedere etc. și le facem cunoscute celorlalți.
“Scopul, din punct de vedere relațional, atunci când relația cu celălalt contează, este să dezvoltăm această zonă deschisă, pentru a oferi o comunicare eficientă și productivă, care va crea o relație stabilă. Astfel, optimizarea relației presupune creșterea acestei zone în care își va face loc comunicarea bună, relația de cooperare, bazată pe încredere și care nu lăsa loc instalării confuziei, tensiunilor sau a neînțelegerilor. Cum extindem Arena? Prin ascultarea în mod activ a feedback-ului venit de la ceilalți și solicitarea, totodată, a acestuia. De asemenea, o putem face și prin dezvăluirea sentimentelor, emoțiilor și stărilor afective; prin a ne deschide cu sinceritate, autenticitate, astfel formând o bază solidă de încredere pentru relațiile noastre”, explică psihologul Andra Tănăsescu.
Masca sau Zona de umbra – realitatea despre noi pe care o ascundem de oameni
Masca reprezintă ceea ce noi vedem, dar nu permitea celorlalți să vadă. În această zonă se ascund lucruri care sunt foarte personale pe care nu vrem să le împărtășim cu alții – sau în orice caz, nu cu oricine. De cele mai multe ori o folosim pentru a ne proteja. În această zonă doar noi avem acces la răspunsurile pe care ni le putem da, dacă ne privim sincer. Zona de umbră poate fi asociată cu rușinea, conștientizarea unor vulnerabilități personale, a punctelor slabe sau modestia (transpusă din teamă) de a arăta unele puncte de putere. Ea ascunde aspecte pe care le considerăm prea incomode sau jenante pentru a le manifesta în fața celorlalți. Problema este că aspectele reprimate mai mult timp, păstrate în acestă zonă de umbră, pot ajunge să se manifeste în Arenă în mod exploziv (în manieră pozitivă sau negativă).
“La fel de important este să găsim ascultătorii potriviți, să conștientizăm rolul benefic al exprimării emoțiilor și de a le împărtăși cu ceilalți. Mai mult decât atât, cu cât vom îmbrățișa, accepta și integra mai multe părți din această zonă, cu atât vom simți mai puțin nevoia de a purta orice fel de „mască” în relațiile noastre. Evident, nu este necesar să dezvăluim informații care considerăm că nu merită a fi dezvăluite sau care considerăm că nu pot fi înțelese de cei din jur. Ce putem face este să exprimăm starea de deranj sau disconfort pe care ne-o pot crea anumite situații sau faptul că simțim nevoia de a ne proteja și pentru a minimiza efectele de confuzie ori pentru a ne diminua temerile”, conchide psihologul Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI).
