Podul Constanța, un pericol pentru bucureșteni

Articol de Mircea Apostolescu, 23 aprilie 2021, 11:07

Podul Constanța un paradox aproape filosofic cu implicații foarte pragmatice în viața cotidiană!

De 30 de ani încoace, ne tot lamentăm că orașul se dezvoltă haotic, că se construiesc noi cartiere fără infrastructura minimă necesară, fără căi de acces. Apoi, cei care populează noile cartiere sunt supărați și indignați pentru că stau ore în șir în trafic.
Situația este poate cea mai gravă în partea de nord a orașului, unde terenul are o valoare ridicată și dezvoltările imobiliare cu funcțiuni de birouri, de retail și de locuit apar ca ciupercile după ploaie.

Astfel, de ani buni de zile, București FM atrage atenția asupra unui paradox aproape filosofic, dacă nu ar exista implicațiile foarte concrete pentru viața cotidiană a mii și mii de oameni.
Un pod, o punte, un pasaj sunt construite pentru a uni, pentru a ușura, pentru a asigura legătura între două maluri ale unei ape, între doi versanți ai unui munte, între două margini ale unei prăpăstii, între artere de circulație și cartiere.
Ei bine, în București, există un pod care separă oamenii, cartierele, care sugrumă traficul și îngreunează legătura între mai multe artere și cartiere. Este vorba despre Podul Constanța.

Construit în 1938, în numai 5 luni, podul de cale ferată și pasajul rutier de dedesuptul său au ajuns ca, după 82 de ani, în loc să faciliteze legătura între Calea Griviței și Bulevardul Ion Mihalache, pe de o parte, și Șoseaua Chitilei și Bulevardul Bucureștii Noi, pe de altă parte, să constituie un fel de ruptură a țesutului urban.
Traficul rutier care vine dinspre centru pe cele 2 benzi de pe Mihalache și cele trei de pe Calea Griviței se sugrumă pe două benzi foarte înguste și linia de tramvai, în pasaj.
La fel se întâmplă și cu traficul care vine pe șase benzi – trei de pe Bucureștii Noi și trei de pe Șoseaua Chitilei, încercând să ajungă spre centru, la Piața Victoriei, pe Mihalache, sau spre Gara de Nord, pe Griviței.
La orele de vârf, în zona pasajului de sub podul de cale ferată se formează ambuteiaje imense, în care sunt prinse, bineînțeles, și mijloacele de transport în comun.

Din punctul de vedere al traficului pietonal, paradoxul se adâncește și mai mult, pasajul reușind să rupă total cele două zone.
Dacă ești pieton, nu poți trece prin pasaj decât pe trotuarele înguste de 30 de centimetri, dacă ai curajul să te lași șters de mașinile care circulă pe carosabil. Și trec prin pasaj și camioane grele, de simți că te ia pe sus suflul produs de gabaritele lor.
Desigur, poți să te aventurezi și să treci pe deasupra, peste podul de cale ferată. Dar crucile presărate printre șinele de tren par să te avertizeze că nu e o idee tocmai bună…

Povestea fără sfârșit a lărgirii pasajului rutier…

De peste 10 ani de zile, de prin 2007 a devenit foarte clară necesitatea sistematizării zonei de la Podul Constanța și a lărgirii pasajului rutier. Astfel, prin 2007, pe când șef la Metrorex era Gheorghe Udriște se exista un proiect de lărgire a pasajului rutier de sub Podul Constanța cu ocazia lucrărilor pentru extinderea magistralei M4 de metrou. Deși lucrările la M4 au bătut pasul pe loc vreo 10 ani de zile, proiectul privind lărgirea pasajului rutier de sub Podul de cale ferată nu s-a materializat.

O altă variantă de rezolvare a problemei, apare odată cu celebra autostradă suspendată a fostului primar al Capitalei Sorin Oprescu. Întreg proiectul autostrăzii suspendate ar fi urmat să coste peste 1 miliard de euro și ar fi adus, în premieră, o decongestionare a traficului de pe clasicele poduri Grant și Basarab. Șoferii care vin de la Urziceni si vor să ajungă mai repede pe Autostrada A1 ar fi putut să urmeze un traseu pe alocuri suspendat care ar fi trecut prin spatele Parcului Herăstrău, prin cartierele Dămăroaia și Grivița, apoi prin Giulești și comuna Roșu, pentru a se lega de A1, explica Sorin Oprescu. Desigur, după septembrie 2015, și acest proiect a rămas doar la faza de studiu de prefezabilitate.

Dezvoltări imobiliare ca ciupercile după ploaie…

Astăzi problema traficului rutier și pietonal în zona Podului Constanța se agravează pe zi ce trece, exponențial s-ar putea spune.
Dacă vi se pare o exagerare, vă propun să aruncăm o privire asupra a ceea ce se preconizează în curând din punctul de vedere al densificării zonei, sau altfel spus cam ce se construiește și urmează să se construiască de-o parte și de alta a fracturii de țesut urban Podul Constanta.

Conform datelor puse la dispoziție prin amabilitatea domnului Cristian Bulfon, fost consilier local la Sectorul 1, Plecând de la ”Laromet” către Podul Constanța, vom avea un număr impresionant de dezvoltări imobiliare.

Astfel ansamblul AFI City – Bucureștii Noi va totaliza 2000 de apartamente la finalizarea proiectului.

Dacă mergem doar puțin mai departe și ajungem la terenul de 5 ha al fostei fabrici ”Textila Dacia” – Bucureștii Noi nr.43. Aici se vor dezvolta două proiecte imobiliare.
Unul va fi realizat de SKANSKA care va dezvolta trei clădiri de birouri cu o suprafață de 93.000 mp. Iar al doilea al lui Michael Topolinski, cu patru imobile de birouri, cu o suprafață de 104.000 mp.
Din cauza pandemiei, au apărut schimbări în zona construcțiilor office, iar termenul de începere care era în 2020 a fost depășit. Iar conform unui trend din ce în ce mai clar în zona de real estate, este posibil ca proiectele vizând clădiri de birouri să fie convertite în locuințe.
Oricum ar fi, însă, terenul este mult prea valoros ca să mai rămână mult timp nevalorificat prin construire. Și, oricare ar fi funcțiunea viitoarelor clădiri, acestea vor atrage în zonă un număr mare de oameni și un volum suplimentar de trafic.

În apropiere, tot pe Bucureștii Noi, la numărul 25, este în stadiu avansat de realizare complexul ”Marmura Residence” care va avea doua clădiri masive în configurația 2S + P + 7E, prima, și 2S + P +10E, a doua.

Tot în zonă, dar pe Jiului, în locul fabrici de pâine ”Pajura”, este ansamblu de birouri J8 Office Park format din două clădiri mari de birouri de clasă superioară, cu o suprafață de aproximativ 45.000 mp.

Întorcându-ne pe Bucureștii Noi și mergând dincolo de podul Constanța, la ”Chibrit”, vom avea, pe terenul fostei Prospecțiuni SA, un ansamblu de 5 blocuri cu 9 și 10 etaje construit de omul de afaceri Alin Niculae.

Mai departe, înaintând pe Grivița spre podul Grant, să nu uitam de cele 14 ha ale lui Griro S.A. (Fathi Taher, Nicolae Badea), unde de mai mulți ani se discută despre construirea unui întins proiect imobiliar.
Pentru început, Griro a vândut 2 ha către Kaufland, care vrea să facă un magazin în apropiere de blocul turn, Griro Tower.

Și nu în ultimul rând, să ne uităm și spre șoseaua Chitilei unde, la ”Colosseum” – Chitila, proiectul comercial va continua cu un întins ansamblu de locuințe. Și tot pe șoseaua Chitilei avem deja proiectul Atria Urban Resort de lânga Vama Chitila.

“Mulți oameni care vor fi în aceste noi ansambluri de birouri și locuințe, se vor deplasa și în alte zone sau vor veni din alte zone ale orașului, la birou sau acasă.
Și probabil vor fi nevoiți să treacă prin pâlnia de la Podul Constanța”, atrage atenția fostul consilier local de la Sectorul 1, Cristian Bulfon.

Desigur, conflictul de trafic de la Podul Constanța se va agrava treptat, pe măsură ce investițiile vor fi date în folosință. Dar în final, în circa cinci ani de acum înainte, se va ajunge la un blocaj total în această zonă.

Primăria Capitalei are din nou ocazia de a dezvolta în mod logic orașul, rezolvând întâi problema infrastructurii si abia apoi făcând loc dezvoltatorilor imobiliari. Va marca sau va rata, rămâne de vazut…