VIDEO: Traficul și consumul de droguri în pandemie!
Articol de dianamatei, 7 aprilie 2021, 17:03
Pandemia a dat peste cap comportamentele tutror. A trebuit să ne adaptăm din mers la tot felul de lucruri: să lucrăm de acasă, să cumpărăm de acasă, să stăm mai mult acasă. Din păcate, însă, ne-am adaptat și la lucruri rele. Pe unele le-am început, pe altele le-am continuat mai acerb. Este și cazul consumului și traficului de droguri.
S-au restrâns spațiile de tratament, iar granițele au fost închise. Asta a dus la două schimbări majore.
„Efectele pandemiei s-au făcut resimțite și în consumul de droguri. Măsurile au determinat ca oamenii să nu mai fie confortabili cu singurătatea ți atunci au apelat la alinarea solitudinii prin, în principal, consumul de alcool. Cei care consumau, au continuat să le consume. Au început să consume mai mult acasă.
Pentru cei care consumă, există o obsesie a procurării; fac orice pentru droguri. Și traficanții și consumatorii s-au adaptat, pe comerțul online…Multe centre de tratament au fost închise sau limitate. Consumatorii au trecut pe măsura de a-și procura drogurile ilicit. Și traficul din alte țări a fost limitat. Droguruile au ajuns într-o formă alterată”, spune Carmen Oprea, specialist prevenție droguri în cadrul ANA.
Agenția Națională Antidrog se ocupă de ani de zile de acest fenomen. Ajută și sprijină lupta împotriva traficului și consumului de droguri.
„ANA are o rețea de prevenție și tratament care a funcționat și pe timpul pandemiei. Centrele au rămas deschise unde consumatorii și familiile se pot adresa. Sunt servicii sociale, asistență psihologică atât consumatorului cât și familiei. Și ne ocupăm și de reinserția socială. Însă cea mai importantă este voința: voința de a renunța la droguri.
La București avem la Obregia, pe Șoseaua Pantelimon și un punct la DIICOT. Aceste centre oferă și tratament cu substitutiv de metadonă. Consumul de droguri e o boală cronică, nu e o perioadă până la vindecare. Durează toată viața, pentru că un consumator poate reveni la vechiul obicei din anumite motive: anturaj, stări psihice…”
Suntem tentanți,îintotdeauna, să dăm vina pe alții pentru derapajele noatre. Nu e întotdeauna adevărat. Însă, în această situație, specialistul spune că un astfel de comportament își are rădăcini în familie și în discuții. Este motivul pentru care vârsta consumatorilor a scăzut îngrijorător.
„Ca cetățeni, responsabilitatea ne revine tuturor, mai ales în cazul copiilor și adolescenților. E o problemă a noastră, a tuturor. Sigur că există diferența între consum și trafic. Dacă vedem o persoană care se injectează în scara blocului, reprezintă un risc pentru toți locatarii; de multe ori folosesc aceeași seringă; nu atingem seringi la voia întâmplării.
Vârsta a scazut, 8-9 ani…Ajung prin imitație: fac ce văd în familie. Este important ce se întâmplă până la vârsta la care începe să se întrebe dacă să ia droguri. Și aici ne uităm la relația din familie. Un părinte care ajunge să-și suspecteze copilul că a devenit consumator, este motivul pentru care s-a ajuns acolo.”
Relațiile dintre părinți și copii sunt mai laxe față de ani buni în urmă. Sau asta vrem noi să credem. Suntem tentați să credem că îi educăm dar fără să vorbim într-adevăr cu ei.
Evităm subiecte care casca prăpastii. Iar prăpastiile aduc tragedii dacă noi, ca părinți, nu începem să prevenim.
„ANA se concentreză mai ale spre prevenție. Avem standarde de calitate, un demers structurat în baza unor studii. Prevenția este timpurie, facem de la grădiniță, chiar dacă este un subiect tabu. Oamenii trebuie să înțeleagă că, dacă nu vorbim, asta nu înseamnă că nu există. Lucrurile nevorbite vor genera o curiozitate și mai mare. Copiii merg spre internet să-și satisfacă nevoia de informație. Însă o va face din surse care s-ar putea să-i facă un potențial cumparator.”
Cum luptăm cu traficul și consumul de droguri ne-a explicat astăzi, În Comunitate, Carmen Oprea, specialist prevenție droguri la Agenția Națională Antidrog.
