De ce avem butonul ”love” pe Facebook? Bătălia asupra emoțiilor noastre
Articol de Vicentiu Andrei, 24 februarie 2021, 18:16
V-ați întrebat vreodată de ce avem butonul ”love” pe Facebook?
V-ați gândit cât de acerbă este lupta care se duce în online asupra emoțiilor noastre?
Flavia Durach, lector universitar doctor, SNSPA, ne explică cum funcționează mecanismul de analiză al celei mai mare rețele sociale:
În 2014, Facebook a făcut un experiment pe aproape 700.000 de utilizatori, prin care să înțeleagă mai bine cum pot fi influențate emoțiile noastre.
Manipulând natura pozitivă sau negativă (ca ton, ca emoție) a postărilor, cercetătorii au descoperit că ne pot face mai fericiți sau mai nefericiți.
De fapt, este doar o joacă de algoritmi! Rețelele sociale sunt un mediu propice pentru contagiune emoțională în masă.
Suntem atât de obișnuiți să reacționăm emoțional la știrile și postările online, încât nu ne mai dăm seama că, de multe ori, conținutul produs în așa fel încât să nu putem rămâne indiferenți.
Exemplele în acest sens pleacă de la formele ”inofensive” – titluri de tip click bait sau așa-numitul ”conținut viral” din partea influencerilor, până la cele dăunătoare: conținut polarizant cu încărcătură ideologică și fake news construite atent.
”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primește de pomană”, spunea o replică celebră de film.
În social media, ”mesajul care nu stârnește emoții puternice, nu primește atenția noastră”. Rețelele sociale exploatează ceea ce se numește ”economia emoțiilor”.
Conținutul care stârnește emoții generează engagement (like, share, comentarii).
Engagement-ul este forma ideală de atenție din partea utilizatorilor, iar atenția se traduce, direct și indirect în venituri și date despre utilizatori iar de aici rezulta avantaje financiare sau privind influența socială, atât pentru platforma social media, cât și pentru partenerii acesteia (companii, partide politice și persoane publice care intră în competiție pentru atenția urmăritorilor).
Nu întâmplător, Facebook a introdus o serie largă de butoane de reacție (de la cel în formă de inimă, la emoticoane de râs sau furie) – această practică ne permite nouă să ne exprimăm emoțiile, iar companiei să afle nu doar cum ne comportăm pe paltformă, ci și cum ne simțim.
Un mediu online încărcat de emoție este o mină de aur pentru dezinformare.
Studiile arată că, atunci când evaluăm informația sub imperiul emoției, suntem mai susceptibili să credem că fake news sunt adevărate.
Aceste mesaje au un puternic apel emoțional, care scurtcircuitează procesele raționale fără să ne dăm seama.
Ce putem face pentru a ne proteja?
Recomand pauza de dinainte de share: să ne distanțăm de emoțiile noastre, să nu distribuim un mesaj doar pentru că suntem furioși, să citim mai puține opinii și să ne informăm mai mult despre fapte.
Pană data viitoare, alegeți sursa sigură de informații, BucureștiFM!
Sursa: Facebook.com
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake-news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceeea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 fm de la 09:15, 13:40 și 18:30!
Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
Flavia Durach este lector universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online.
