Povestea porcului – de la sacru la profan!

Articol de dianamatei, 11 ianuarie 2021, 16:09

Pentru vechii egipteni porcul era doar o bestie murdară. Cei care cresteau asemenea animale trebuia să urmeze un ritual de purificare, să-si spele hainele si să se purifice. Porcarii erau izolaţi şi nu aveau voie să se căsătorească decât cu fete din familii de porcari.

La greci situatia era alta, la polul opus. Porcul era un animal sacru şi un simbol al zeiţei Demetra. Totuşi, ei nu consumau foarte multă carne de porc, aceasta fiind prezentă în specal la ospeţele celor bogaţi.

Romanii l-au apreciat atât din punct de vedere gastronomic, cât şi spiritual. Carnea de porc era ideală pentru a hrăni legiunile de soldaţi, astfel că romanii aveau adevărate crescătorii de porci la marginea cetăţilor. În afara motivelor economice, romanii creşteau porci pentru a-i sacrifica în cadrul unor ritualuri.

În China medievală, porcul era, de asemenea, foarte apreciat şi era considerat indispensabil într-o gospodărie.

În Europa medievală, pădurile nu se măsurau în hectare, ci în numărul de porci mistreţi aproximat că ar trăi în acea pădure.

În România, porcul a fost întotdeauna o sursă importantă de hrană, mai ales pentru ţărani, care creşteau acest animal tot anul şi îl sacrificau de Ignat. Porcii se sacrificau iarna pentru că frigul permitea o mai bună conservare a cărnii.

Totodată, pe lângă componenta gastronomică, exista şi una ritualică, ceremonială. Se credea că sacrificiul făcut de Ignat atrăgea asupra gospodăriei belşugul, dar şi binecuvântarea divină, protecţia de boli şi necazuri.