Studiu: Patru din zece români reuşesc să facă economii în pandemie
Articol de bucurestifm, 4 ianuarie 2021, 21:05
Aproximativ patru din zece români reuşesc să facă economii (39%) în perioada pandemiei, în condiţiile în care, înainte de pandemie, într-o lună obişnuită, două treimi dintre respondenţi (68%) reuşeau să economisească, relevă un studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie, comandat de Asociaţia Română a Băncilor.
Astfel, studiul „Digitalizarea sistemului bancar în percepţia românilor” realizat în luna decembrie 2020 mai arată că bărbaţii şi persoanele care locuiesc în mediul urban reuşesc în mai mare măsură să economisească în timpul pandemiei.
„Dacă ar dispune de o sumă mare de bani şi ar dori să economisească, 28% dintre români i-ar investi în educaţia proprie sau a membrilor familiei, 23% dintre respondenţi ar depune banii la bancă, 16% ar avea iniţiative antreprenoriale şi 10% ar cumpăra valută, restul fiind utilizaţi în diverse scopuri. Doar 9% dintre respondenţi ar ţine banii la saltea”, susţin autorii studiului.
Totodată, pentru constituirea unui depozit bancar, trei sferturi dintre clienţi preferă interacţiunea directă cu funcţionarul bancar (78%), 14% doresc interacţiune de tip online, pentru 1% dintre români este indiferentă metoda de interacţiune, iar pentru 7% din cei intervievaţi nu este cazul. Sondajul de opinie a fost realizat în luna decembrie 2020 pe un eşantion de 1.479 respondenţi adulţi, dintre care 1.158 sunt utilizatori de servicii bancare, eroarea maximă tolerată fiind de +/- 2,8%.
În pofida scăderii ponderii persoanelor care economisesc, pandemia COVID-19 a determinat o accelerare a vitezei de creştere a depozitelor clienţilor până la 15%, în ritm anual, cu 3-4 puncte procentuale peste nivelul de dinainte de pandemie.
Astfel, soldul depozitelor este cifrat la 410 miliarde lei, potrivit datelor la luna noiembrie 2020.
„Avansul mai rapid al economisirii în contextul pandemic arată că populaţia şi companiile au văzut sistemul bancar românesc ca pe o centură de siguranţă, fiind depozitarul banilor acestora, nu numai un amortizor de şoc al crizei de sănătate prin sprijinul acordat clienţilor care au întâmpinat probleme de lichiditate şi prin finanţările noi acordate”, mai arată cercetarea.
