Cinema… mai mult acasă decât în grădină. Week-end no. 34.1

Articol de , 7 noiembrie 2020, 17:13 / actualizat: 7 noiembrie 2020, 18:48

SÂMBĂTĂ

* Doar la Cinema Muzeul Ţăranului este programată, de la ora 18:00, o proiecţie în aer liber şi anume cu drama „Martin Eden”, o adaptare modernă a romanului omonim al lui Jack London realizată de Pietro Marcello, cu Luca Marinelli, Jessica Cressy, Denise Sardisco, Vincenzo Nemolato.

* Cinemateca Online, organizată de Arhiva Naţională de Filme, vă propune astăzi 3 filme româneşti, ce pot fi vizionate până la ora 24:00, pe platforma Eventbook, de unde vă puteţi procura şi biletele necesare:

– „Muntele ascuns”, dramă scrisă de Mihai Creangă şi regizată de Andrei Cătălin Băleanu, cu George Constantin în rolul inginerului Cornea care trăieşte cu soţia sa, Ioana (Dana Comnea) şi cei doi copii ai lor, în ambianţa şantierului condus de acesta, liniştea lor părând să fie tulburată de sosirea lui Petru, fiul Ioanei din prima căsătorie interpretat de Horațiu Mălăele, însă inginerul îl determină cu mult tact să respecte disciplina de pe şantier, astfel că, atunci când tatăl său (Ştefan Tapalagă) vine să-l ia acasă, tânărul preferă să rămână la noul loc de muncă;

– cele 52 minute păstrate din drama mută „Leiba Zibal” regizată în 1930 de Al. Ştefănescu şi Ion Niculescu-Brună, adaptare liberă – tributară narativ antisemitismului epocii, iar stilistic expresionismului german – după nuvela „O făclie de Paşte” de I. L. Caragiale;

– „Gaudeamus igitur”, film pentru adolescenţi din 1965, scris de Vasile Rebreanu şi Mircea Zaciu, regizat de Gheorghe Vitanidis în care un grup de cinci absolvenţi de liceu se pregătesc să dea examenele de admitere la facultate, trei dintre ei reuşind, iar ceilalţi doi fiind respinşi şi simţind gustul amar al nereuşitei; cu: Şerban Cantacuzino, Sebastian Papaiani, Ileana Dunăreanu, Irina Gărdescu, Dem Rădulescu, Ilie Petre, Ştefan Iordache, Dan Ionescu, Ligia Moga, Ana Szeles, Marieta Rareş.

* Festivalul de Film UrbanEye vă propune trei documentare, postate de la ora 17:00, timp de 24 de ore, pe platforma Eventobook, de unde vă puteţi procura şi biletele necesare:

– „Când viaţa revine”, de John Appel, construit ca un triptic cinematografic ce spune poveştile supravieţuitorilor din oraşele Amatrice, Cernobîl şi Alep, unde au avut loc unele dintre cele mai mari catastrofe recente, care încearcă să îşi reconstruiască viaţa odată ce pericolul a trecut;

– „Clădind un munte”, de Rikke Selin Fokdal şi Kaspar Astrup Schröder, ce urmăreşte întregul proces, cu suita de provocări ce apar pe parcurs, de la proiectarea de către cunoscutul arhitect Bjarke Ingels (BIG) şi până la realizarea unei centrale de transformare a deşeurilor în energie, în interiorul oraşului Copenhaga, cu ideea de a transforma acoperişul într-un spaţiu urban de recreare care să includă şi o pârtie de schi funcţională pe tot parcursul anului;

– „Fără instrucţiuni”, de Francisco González Piña, ce prezintă povestea construcţiei Muzeului Internaţional al Barocului din Puebla, Mexic, proiectat de cunoscutul arhitect japonez Toyo Ito, forma clădirii şi sistemul structural fiind o mare provocare pentru constructori.

* Şi astăzi, în cadrul programului Noi filme spaniole de autor, online, pe canalul de vimeo al Institutului Cervantes din Bucureşti este disponibilă docu-drama „Niñato / Puştiul” din 2017 regizată de Adrian Orr, al cărei personaj titular este un bărbat şomer de 34 de ani şi fără perspective, care, deşi are de crescut 3 copii, trăieşte cu părinţii săi la periferiile Madridului din timpul crizei cronice şi face hip-hop music.

* Până pe 11 noiembrie pe site-ul celei de-a patra ediţii a Bucharest Fashion Film Festival, plasat la intersecţia dintre fashion, film şi advertising, sunt postate:

– peste 40 de fashion films selectate în competiţia oficială;

– documentarele „Martin Margiela In His Own Words” de Reiner Holzemer şi „The Disappearance of My Mother” de Beniamino Barrese;

– „Celine et Julie vont en bateau / Celine şi Julie se plimbă cu barca”, dramă fantastică din 1974 regizată de Jacques Rivette pe un scenariu scris de Juliet Berto şi Dominique Labourier care interpretează personajele titulare, total diferite, una fiind o banală bibliotecară, cealaltă magiciană şi mitomană, uneia îi place să istorisească, iar celeilalte îi place să asculte; costumele au fost create de Jean-Luc Berne, Pierre D’Alby şi Laurent Vicci;

– comedia dramatică „Warnung vor einer heiligen Nutte / Atenţie la mironosiţa uşuratică”, din 1971, de Rainer Werner Fassbinder, a cărei acţiune se petrece în Spania, într-un hotel pe malul mării, unde echipa filmului ‘Patria sau moartea’ se tot ceartă şi se împacă de-a lungul unor filmări care, pentru realizatorul Jeff (Lou Castel), reprezintă o Încercare personală şi profesională, creaţia este şi ea o formă de violenţă;

– „Bildnis einer Trinkerin / Ticket of No Return”, dramă realizată în 1979 de Ulrike Ottinger, în care Tabea Blumenschein nu numai că interpretează pe o femeie care îşi cumpără un bilet doar dus pentru a fac e un tur al Berlinului în care să bea oriunde poate, ci este şi creatoarea ţinutelor pe care le poartă acest personaj principal;

– comedia dramatică fantasy „Jubilee”, realizată în 1978 de britanicul Derek Jarman, cu Jenny Runacre în rolul Reginei Elisabeta I care călătoreşte 400 de ani în viitor pentru a face îngrozitoarea descoperire a unei Londra distopică invadată de corupţie şi o gherilă de fete punk conduse de noul monarh al Punk.

* Până Duminică 8 noiembrie, Cinema Arta din Cluj-Napoca postează cinci filme pe platforma Eventbook, de unde vă puteţi procura şi biletele necesare, valabile 24 de ore din momentul achiziţionării lor.

˟ Două dintre acestea sunt drame prezentate în cadrul unui focus Mircea Săucan, ambele scrise de Horia Lovinescu:

– „Meandre”, din 1967, ce are ca personaje principale doi arhitecţi, foşti colegi de facultate, Petru (Mihai Pălădescu) şi Constantin (Ernest Maftei), primul având o imaginaţie bogată, dublată de îndrăzneală şi febră creatoare, cel de-al doilea ţintind numai confortul personal şi bunăstarea materială; ei îşi vor disputa aceeaşi femeie (Margareta Pogonat), care, deşi îl iubeşte pe Petru, pentru a obţine siguranţa materială de care are nevoie, se va căsători cu Constantin;

– „100 de Lei”, din 1973, în care Dan Nuţu interpretează pe adolescentul Petre, care, neînţelegându-se cu părinţii, pleacă de la aceştia la fratele său mai mare, Andrei, un actor de succes jucat de Ion Dichiseanu, cu a cărui tânără admiratoare Dora (Ileana Popovici) se împrieteneşte; când Andrei îi acordă atenţie fetei, Petre se simte trădat şi pleacă şi de la acesta, refuzând până şi suta de lei pe care i-o dăduse fratele lui, însă este accidentat grav de o maşină; anunţat despre tragicul eveniment Andrei realizează, în timp ce-şi priveşte pe televizor figura zâmbitoare într-un show muzical, că, sub aparenţa succesului, duce o existenţă vidă.

˟ Se adaugă două filme maghiare „în dialog”:

– „A tolonc / Escortata”, din 1914, unul dintre cele aproximativ 50 de pelicule realizate de Kertész Mihály înainte de a pleca spre America şi deveni influentul cineast Michael Curtiz, celebru mai târziu pentru „Casablanca”, considerat unul dintre cele mai bune filme din toate timpurile;

– „A sárga csikó nyomában / Pe urmele mânzului şarg”, documentar realizat în 2016 de Zágoni Bálint ce descrie pe larg anii de funcţionare a „fabricii de film” din Cluj-Napoca, unul dintre cele mai prolifice ateliere din epoca filmului mut, care, la mijlocul anilor 1910 sub conducerea directorului de teatru Jenő Janovics, a prezentat publicului larg peste 60 de filme cu participarea a celor mai cunoscuţi actori maghiari îndrumaţi de regizori celebri din epocă, precum Michael Curtiz / Kertész Mihály şi Alexander Korda / Sándor László (Kellner); după Primul Război Mondial, şi-a închis porţile, iar în deceniile următoare aproape toate producţiile sale au fost distruse în diferite moduri.

˟ Al cincilea film este scurtmetrajul „Privát Kolozsvár / Clujul privat”, filmat între 1920-1930 de Lajos Orbán, personalitate activă în perioada interbelică a metropolei transilvane, probabil, primul cetăţean din Ardeal care folosea o cameră de filmat pentru amatori, înregistrând viaţa de zi cu zi din acest oraş.