”Oameni buni”- o carte despre folosirea puterii
Articol de cristina.toma, 23 octombrie 2020, 13:01
“Când esti bun, esti luat de prost” auzim adesea sau despre cineva care preferă să ajute nu o dată am auzit că este ”prost de bun”. Adesea bunătatea este confundată cu naivitatea iar oamenii buni sunt priviți, de multe ori în societatea noastră ca niște persoane ciudate și demodate care nu au calităti de lideri ci doar de executanți. Însă indiferent unde v-ați afla, dacă aveți o problemă cui i-ati cere ajutorul? Unei persoane empatice la nevoile si problemele celor din jur sau unei persoane care este model de succes – fie el material sau social – dar pentru care cei din jur sunt doar cei care trebuie să îi îndeplinească orice dorință?
Am putea filosofa mult pe tema aceasta. Însă trebuie să recunoaștem că în ultimii 50 de ani ideea de bunătate s-a demonetizat. Și, mai ales cum poți să mai fi bun, să fi empatic cu ceilalti într-un climat în care concurența este tot mai mare iar pentru a face performanță orice regulă, cât de veche sau de nouă pare făcută mai mult pentru a fi încălcată? Așa că ce nevoie este să mai fi un “om bun” în lumea de astăzi?
Răspunsul pare să îl fi găsit Anthony Tjan – blogger și antreprenor –si, l-a împărtășit tuturor în cartea sa, ”Oameni buni” apărută în traducere românească la editura Publica.
”Oameni buni” este o sintagmă pe care o auzim tot timpul, atât la birou, cât și în viața de zi cu zi. Dar ce vrem să spunem de fapt când afirmăm că o persoană este bună? Recunoaștem această calitate când dăm de ea și simțim bunătatea când o trăim, dar, fără doar și poate, nu este deloc ușor să o descriem(…). Cu siguranță că nu înțelegem bunătatea așa cum ar merita. „Bun” și „bunătate” sunt două cuvinte atât de uzuale, încât aproape le-am pierdut sensul. Așa cum spunea răposatul Marvin Minsky, fostul meu vecin, ilustrul intelectual și profesor la MIT, sunt „cuvinte-valiză”: sintagme sau expresii utilizate în exces, devalorizate, care aproape că și-au pierdut complet înțelesul. Nici măcar definițiile formale nu reușesc să le surprindă pe deplin sensul. De exemplu, dicționarul online Merriam-Webster definește cuvântul „bun” ca fiind „ceva virtuos, corect, lăudabil.” Nu este un enunț incorect, dar trebuie să-l rafinăm și să-i dăm mai multă concretețe și mai mult sens, ca să-l putem aplica în existența noastră de zi cu zi”.
Anthony Tjan devine astfel unul dintre promotorii schimbării perceptiei despre bunatate. El este de părere că un CV spectaculos nu va putea compensa niciodată un caracter mediocru și propune o nouă definitie a bunătății. Bunătatea în opinia lui trebuie să fie o abilitate și aceasta trebuie exersată, aprofundată și transmisă mai departe la toate nivelurile. Când liderii pun pe primul plan bunătatea din ei și din ceilalti, pot crea culturi durabile, de o valoare incomensurabilă.
Pornind de la experientele lui de antreprenor si investitor, autorul propune o serie de povești de viață și de interviuri cu oameni care îi împărtășesc viziunea: de la inovatori extraordinari, directori executivi, artisti, academicieni, profesori si până modele din toate domeniile precum Nitin Nohria, decanul Harvard Business School, Sonia Sotomayor, judecatoare la Curtea Suprema de Justitie a SUA, sau Clark Terry, o legenda a jazzului
Plină de recomandări practice și totusi surprinzătoare, ”Oameni buni” este o carte ce ne aminteste de lucrurile care contează cu adevărat în viată și tocmai de aceea cred că nu o veți lăsa din mână până când nu veți întoarce si ultima pagină.
