„Peripețiile unui regizor spaniol în România și în lume”, o carte cuceritoare despre un Don Quijote modern!
Articol de cristina.toma, 25 septembrie 2020, 14:09
Dacă atunci când erați mici doreați ca mama să vă spună doar povești adevărate, iar lumea filmului este pentru voi o un labirint interesant, atunci „Peripețiile unui regizor spaniol în România și în lume” scrisă de Jesus del Cerro, apărută la editura UCIN, este cartea despre care aveți nevoie.
Jesus del Cerro este un regizor spaniol care de ani buni trăiește și lucrează în România, devenind pentru el, practic, a doua casă.
În calitate de regizor are o carieră impresionantă, presărată cu filme care au reușit să aducă publicul în sălile de cinema, tot mai goale pe întregul continent, fără să facă un blockbuster, a luat premii pentru peliculele sale și a filmat cu mari actori.
Pe lângă toate astea, Jesus del Cerro se dovedește și povestitor foarte talentat. Cartea este scrisă cu multă sinceritate, iar autorul nu judecă pe nimeni și nu pune etichete, ci doar ne împărtășește impresii.
arhiva
Povestea vieții și a peripețiilor lui Jesus del Cerro începe in anul 1992 când viața lui de student conștiincios, care atunci când nu era la cursuri servea clienții în cafeneaua părinților săi, a luat o turnură nepbișnuită.
Totul se schimbă pentru el în momentul în care primește slujba de profesor la Academia Metropolis. Primele efecte ale acestei schimbări au fost că a încetat să mai ducă cafele clienților cafenelei, a picat cu grație toate exaemenele de la universitate și a început să viseze la filme și producții de televiziune. De aici până la a regiza a fost doar un pas care avea să fie făcut așa că a început să regizeze un film.
Cum pentru artiști si visători lumea nu este niciodată destul de mare, tânărul regizor avea să lase Spania pentru România unde și-a propus să stea nu mai mult de 15 zile. Probabil așa au spus și soldații lui Traian, primul iberic care ne-a vizitat meleagurile acum mai bine de 2000 de ani, tot în interes de serviciu.
Însă, la fel ca acei soldați care doreau sa cucerească lumea, se pare că efervescența vieții din țara nu demult ieșită din comunism avea să îl cucerească pe autor, iar acesta avea să rămână aici ani întregi.
Avea să facă filme, producție de film, să regizeze, să filmeze. Va avea și perioade de pauză când va dori să fugă parcă de toate acestea, iar pașii îl vor purta din Argentina până în Australia și Dubai, avea să participe la festivaluri de film, să se întoarcă, să aibă noi proiecte, să colaboreze cu actori mari și să caute să spună cinefililor și nu numai, povești din ce în ce mai frumoase, unele care dor și altele cu happy end.
Aflăm multe din carte despre viața unui regizor: cum se trăiește o filmare din spatele camerei de filmat, ce este un casting și cum se negociază cu actori de la Hollywood, cum este să filmezi pe malurile Dunării în mijlocul unei furtuni, pe impunătorul Turn Eiffel, în Puerto Rico sau în fabulosul Los Angeles.
Sursa foto: Andra Radu
Însă uneori visul are și partea lui care se apropie de coșmar: cum trebuie să cauți bani pentru un film și cât de greu este, cum se caută o locație pentru filmări și ce înseamnă emoția din sala de cinema când se stinge lumina.
O asemenea sinceritate fără nici un artificiu nu am mai găsit decât în memoriile lui Jakob Levi Moreno, creatorul psiho-dramei.
Ce ne vrea să ne învețe Jesus del Cerro? Că „visurile trebuie să rămână visuri, să ne însoțească în viață, să ne ajute să ne ridicăm lunea de dimineață din pat și să ne cocoloșească înainte de culcare ca să uităm greutățile zilei. Și în timp ce aceste visuri jucăușe deliberează dacă să ne surprindă și să se împlinească, noi ar trebui să continuăm să zâmbim, să perseverăm, gândindu-ne că visurile noastre nu s-au împlinit …nu încă. Să visăm. Să trăim.”
Se pot spune multe despre „Peripețiile unui regizor spaniol în România și în lume” dar eu nu vă mai spun decât un singur lucru: că nu veți lăsa cartea din mână până când nu veți întoarce și ultima pagină!
