Criza poluării aerului în Bucureşti: Cauze, actori, soluţii

Articol de bucurestifm, 23 iunie 2020, 13:46

Astazi, de la ora 18, se desfasoara conferinţa online cu tema „Criza poluării aerului în Bucureşti: Cauze, actori, soluţii”, organizată de Asociaţia „Ţine de Noi”, împreună cu Fundaţia Hanns Seidel – România şi în colaborare cu Asociaţia Română de Energie şi Economie, Terra Mileniul III.

A avut amabilitatea sa raspunda intrebarilor Matei Alexianu, cercetator la The London School of Economics and Political Science.

Indiferent de valorile traficului auto, Bucurestiul travereseaza repetate crize de calitate a aerului. Care sunt principalii poluatori?
In general,când vorbim de poluare, vorbim despre cinci mari poluatori, particulele fine PM 10 si PM 2,5, dioxidul de azot, dioxidul de sulf si monoxidul de carbon. In Bucuresti, in mod special, avem probleme cu nivele foarte mari de particule fine si de dioxid de azot.
Sunt ani la rand, inclusiv 2018 – 2019, cand se inregistreaza depasiri semnificative ale limitelor impuse de Uniunea Europeana.

Cine este vinovat de aceasta poluare?
Sunt mai multi responsabili. Din punctul de vedere au autoritatii publice, o lege din 2011 ne spune ca, pe de o parte este Ministerul Mediului care impreuna cu 9 alte ministere si institutii publice din aparatul central de guvernare au responsabilitate pentru gestionarea calitatii aerului in toata tara, insa mai sunt si primariile, in mod special primaria municipiului.
Cum se impart aceste responsabilitati conform legii: ministerul este responsabil pentru reglementare, monitorizare, controale si raportare. Pe de alta parte, primaria este responsabila pentru dezvoltarea unor planuri si strategii concrete, pe plan local, prin care sa se imbunatateasca calitatea aerului. De pilda, in Bucuresti, este vorba de planul foarte intarziat, “Planul Integrat pentru Calitatea Aerului”, introdus abia in 2018, desi legea il impunea inca din 2011, deci cu mare intarziere si cu destul de multe probleme.. Un plan care a fost criticat de mai multe ori si de mai multi actori si de catre societatea civila, pentru care primaria Bucurestiului a fost adusa in instanta. 

In perioada de izolare, cand traficul auto a fost mult diminuat, calitatea aerului pe parcursul zilei era de exceptie. La adapostul noptii insa, valorile poluatorilor cresteau abrupt. Putem arata cu degetul un vinovat?
Cred ca va referiti la unele inregistrari de la inceputul lunii martie, cand s-au vazut depasiri de cate 3, 4, 5, 6 ori ale limitelor legale, atat in reteaua oficiala cat si in retelele independente. In acel caz nu a existat o indicatie clara despre cauza, insa se spune, si Ministerul Mediului care a desfasurat un raport, spune ca este foarte probabil sa fie vorba de arderi ale deseurilor ilegale, atat de catre industrie cat si de catre posibili actori independenti, care fac arderea gunoaielor importate, inclusiv niste gunoaie si deseuri toxice, posibil de origine medicala.
Insa, din pacate, nu avem aceste informatii, este doar ce intelegem de pe surse si ce putem intui.

In aceeasi perioada, vina era aruncata ba in curtea Ministerului Mediului, ba in curtea Primariei Capitalei. Putem identifica pe cineva care chiar sa se ocupe de aceste aspecte?
Conform legii, responsabilitatile sunt impartite. Asadar, daca dorim ca societate civila, ca public, ca media, trebuie sa punem presiune pe toti actorii responsabili, mai ales pe Ministerul Mediului si primaria municipiului. Exista si o a treia institutie publica foarte importanta, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, care publica cifrele oficiale si face comunicari, deci acolo trebuie clar o coordonare mult mai buna, mult mai stransa. De pilda, Costel Alexe (ministrul mediului) spunea, acum cateva luni, ca el a aflat despre acele depasiri ale nivelului poluarii de care vorbeam adineauri, din media si din retelele independente, nu de la autoritatile care ii raporteaza. Sunt niste probleme care….
Insa, daca vorbim despre masuri concrete, cum gestionam mai bine traficul in Bucuresti, cum imbunatatim sistemul de incalzire, acolo problema este la primarie.

Acestea ar fi solutiile pana la urma, sa ne adresam punctual, cu fiecare problema in parte, autoritatilor competente?
Da. Si aici ne referim la cele trei surse principale: traficul auto, o a doua sursa mult subestimata este incalzirea rezidentiala deoarece polueaza mult mai mult, cu particule fine, decat un sistem centralizat. Iar a treia sursa de poluare este industria, care, din nou, trebuie sa se conformeze la standarde si sa-si modernizeze tehnicile de productie. In plus, pentru Bucuresti, dar nu exista cifre, apar arderile ilegale.

In conditiile in care sistemul de termoficare sucombeaza regulat, este complicat sa ceri oamenilor sa nu-si instaleze solutii alternative (centrale de apartament, de bloc, de cartier)
Din pacate, sistemul de incalzire centralizata din Bucuresti sufera de subinvestitii si subdezvoltare cronica de-a lungul deceniilor, este la un nivel de functionare si de performanta probabil mai prost decat era si in perioada ceausista, asa ca e de inteles ca multi oameni vor sa renunte, sa isi instaleze solutii alternative. Insa, realitatea este ca acele solutii polueaza mult mai mult, asa incat este important ca autoritatile, mai ales primaria, sa inceapa pregatirea unui plan de investitii si sa-l comunice, astfel incat sa creasca increderea populatiei in acest sistem centralizat.
Daca primaria vine si spune bucurestinilor: stim care sunt problemele, stim ce trebuie facut, uitati aici planurile de investitii pentru urmatorii ani. Promitem ca in timp util vom imbunatati situatia si acestea sunt beneficiile pentru noi toti, atunci lucrurile vor arata diferit si oamenii vor fi, eventual, mai rabdatori.
Insa, in conditiile actuale, este de inteles situatia si trebuie clar o schimbare drastica in acest sens.

Este neproductiv sa ceri increderea locuitorilor cand nu-ti tii promisiunile ani la rand ci folosesti proiecte doar pentru miza electorala.
De aceea este importanta o strategie foarte concreta. Si aceasta trebuie sa includa mai multe elemente: un plan clar de finantare cu fonduri europene. Exista sute de milioane de euro disponibili pe fonduri europene, fonduri pe care Bucurestiul nu a reusit sa le atraga si sa le investeasca in ultimii ani. Pe de alta parte sunt alte orase, de exemplu Oradea, unde acei bani au fost folositi in totalitate si Oradea este un exemplu de buna practica in Romania.
Deci, ne trebuie un plan foarte clar de investitii in care lumea sa aibe incredere. In al doilea rand, trebuie actiuni pe teren. Nu numai de modernizare a retelelor pe termen lung, dar si de interventii punctuale, cand sunt avarii. Explicat de ce s-a intamplat si cum se rezolva situatia. In municipiul Iasi s-au facut lucrari in ultimii 10 ani si a crescut foarte mult nivelul de incredere in autoritati dupa aceste interventii. Deci este posibil, dar trebuie sa ne mutam in alta paradigma.

Ce poate face fiecare dintre noi?
Sa constientizam faptul ca este o problema. Din pacate, poluarea este un lucru pe care nu-l simtim in fiecare zi, dar estimatele ne arata ca poluarea “taie” intre 1 si 4 ani din viata pentru un bucurestean. Este clar o criza accentuata de care trebuie sa fim constienti.
In viata de zi cu zi, constienti ca una dintre principalele probleme este traficul, sa ne gandim la solutii alternative: atat transportul in comun, mersul pe jos, cu bicicleta etc. De asemenea, este important sa avem la dispozitie o retea de transport in comun curata, civilizata, moderna, retele de piste de biciclete. Si aici este responsabilitatea primariei si a autoritatilor, asadar rolul nostru este sa votam.
Nu in ultimul rand, trebuie sa ne amintim ca, desi nivelul de poluare ambientala a scazut usor, aceasta problema este mult mai bine constientizata de catre populatie pentru ca avem o societate civila foarte activa care, printre alte lucruri, a dezvoltat nu mai putin de trei retele independente de masurare a calitatii aerului.
Putem sustine aceste demersuri fie prin donatii, fie prin implicare personala. Astfel, putem pune presine pe autoritati sa imbunatateasca situatia.

In cate decenii poate deveni Bucurestiul un oras sustenabil si prietenos cu locuitorii sai?
Sincer, cred ca schimbarea de paradigma se poate intampla foarte repede, este vorba de cateva saptamani sau luni. Solutiile exista, au fost aplicate in multe alte orase, ca ele sa aibe un efect semnificativ va dura mai mult, este vorba de ani. Insa exista solutii, exista tehnologia, este vorba de schimbarea modului de gandire si a modului in care se fac politicile publice. Nu ce am vazut anul acesta, taxa de oxigen. Impelementata partial, fara sa existe niste planuri clare sau vreo strategie si retrasa in ultimul moment, dupa un asa-zis referendul facut pe facebook. Acesta, din pacate, nu este un exemplu de cum se gestioneaza astfel de lucruri, trebuie o politica, o strategie pentru oameni , trebuie facute planuri in functie de cifre, dupa dezbateri deschise cu societatea civila si de planuri concrete pe termen lung.

Interviu realizat de Olga Stancu.