Klaus Iohanis: “Voi decreta starea de urgenta!”

Articol de arionmihaela, 14 martie 2020, 19:48 / actualizat: 14 martie 2020, 21:51

Klaus Iohanis: voi decreta starea de urgenta! Acest lucru se va intampla la inceputul saptamanii viitoare!”

Update:

Stare  de urgenţă pe teritoriul României ! Ce presupune asta?

Preşedintele României decretează starea de urgenţă, iar decretul trebuie contra-semnat de prim-ministru

Ministrul  de Interne un fel de super-premier care va putea guverna prin ordine şi ordonanţele militare, care devin un fel de „supra-OUG”-uri

Pandemia este, totuşi, „controlabilă”, conform OMS, dacă guvernele ţărilor afectate iau în serios această ameninţare.

În România, Avocatul Poporului a solicitat instituirea stării de urgenţă. În cazul în care este decretată de către preşedintele Klaus Iohannis, această decizie presupune luarea unor măsuri drastice, precum şi posibilitatea restrângerii unor drepturi fundamentale.

În România, decretarea „stării de urgenţă” este reglementată în Constituţie, la articolul 93, sub titlul „Măsuri excepţionale”.

ARTICOLUL 93

(1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.

(2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.

Constitutia precizează că instituirea, de către şeful statului, a stării de asediu sau de urgenţă se face „potrivit legii”.

Concret, vorbim despre ordonanţa de urgenţă nr. 1/1999 „privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă”.

Textul  acestui act normativ, cu modificările incluse, poate fi studiat integral, aici.

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/16739

În termen de cel mult 5 zile de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgență, Președintele României solicită Parlamentului încuviințarea măsurii adoptate.

Starea de asediu și starea de urgență privesc situații de criză ce impun măsuri excepționale care se instituie în cazuri determinate de apariția unor pericole grave la adresa apărării țării și securității naționale, a democrației constituționale ori pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre.

Articolul 3 al legii, vine cu detalii suplimentare, în care se precizează că starea de urgenţă se aplică dacă se constată „iminenţa producerii ori producerea unor calamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre.

La  articolul 4, se precizează că, într-o astfel de situaţie, „exerciţiul unor drepturi şi libertăţi fundamentale poate fi restrâns, cu excepţia drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale”.

Acest lucru poate însemna, de exemplu interzicerea manifestărilor, a adunărilor publice, masuri care, oricum, au fost deja luate de guvern în scopul evitării răspândirii coronavirusului.

Legea  acordă, într-o astfel de situaţie, puteri sporite ministrului de Interne (în cazul decretării stării de urgenţă), şi celui al Apărării (în cazul stării de asediu).

În cazul instituirii stării de urgență în temeiul art. 3 lit. a), coordonarea aplicării măsurilor dispuse prin decret revine Ministerului Administrației și Internelor.

Într -o astfel de situaţie, ministrul de Interne devine un soi de „al doilea om în stat”, care poate emite ordine şi ordonanţe militare, când starea de urgență a fost instituită pe întregul teritoriu al țării.

În plus, pe durata stării de urgenţă, ordonanţele militare şi ordinele emise au caracter obligatoriu, de lege.

Conducătorii autorităților publice, ai celorlalte persoane juridice, precum și persoanele fizice au obligația să respecte și să aplice toate măsurile stabilite în prezenta ordonanță de urgență, în actele normative conexe, precum și în ordonanțele militare sau în ordine, specifice stării instituite.

Autorităţile militare şi publice pot limita sau interzice circulaţia maşinilor, a persoanelor, să emită „permise de liberă circulaţie”, să efectueze controale, razii, să evacueze persoane, să raţionalizeze alimente, să închidă staţii de benzină, restaurante, cafenele, cluburi şi chiar „să suspende temporar apariţia sau difuzarea unor publicaţii ori a unor emisiuni ale posturilor de radio sau de televiziune”.

Alte măsurile care pot fi dispuse pe durata stării de urgenţă includ închiderea frontierei de stat şi rechiziţionarea de bunuri.