„Restaurare bunuri culturale mobile pe suport papetar”, la Palatul Suțu!

Articol de , 24 februarie 2020, 12:55 / actualizat: 14 martie 2022, 13:47

Vineri, 28 februarie 2020, de la ora 18:00, are loc vernisajul expoziției tematice „Restaurare bunuri culturale mobile pe suport papetar”, care va avea loc la Palatul Suțu.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Activitatea Laboratorului de Restaurare de carte, document, hartă, pergament, imprimat, fotografie, gravură din cadrul Secției Restaurare-Conservare a Muzeului Municipiului București este dedicată salvării și păstrării, pentru generațiile viitoare, a bunurilor de patrimoniu.

Activitatea Laboratorului de Restaurare de carte, document, hartă, pergament, imprimat, fotografie, gravură din cadrul Secției Restaurare-Conservare a Muzeului Municipiului București este dedicată salvării și păstrării, pentru generațiile viitoare, a bunurilor de patrimoniu.

Experții-restauratori știu că fiecare astfel de bun cultural mobil este unic. Chiar dacă vorbim de o tipăritură realizată în 1000-1500 de exemplare, cum este cartea veche românească, istoria fiecărui obiect este diferită.

Vorbim astfel de o istorie a ediției și de o istorie individuală a obiectului. Notițele marginale de pe paginile cărții, însemnările de pe forzațe, de pe hârtia de montare a surplusului de nervuri, alte elemente de arheologia cărții ne vorbesc despre proprietarii/utilizatorii anteriori ai obiectului și despre tehnici și metode de lucru.
Cercetarea filigranologică ne lămurește asupra originii hârtiei.

Informații prețioase oferă obiectul și în zona cercetării legăturii: pot fi identificate, eventual datate, diferite momente de relegare. De asemenea, analizele chimico-fizico-biologice pot oferi informații importante pentru stabilirea tratamentului, confirmând sau infirmând analiza vizuală.

Muzeul Municipiului București prezintă în această expoziție trei categorii de obiecte: carte veche românească și străină, document pergament și hartă.

Cărțile ce vor fi expuse au o particularitate comună în privința conservării: toate au fost afectate de multiple degradări din momentul în care nu au mai făcut parte din colecțiile proprietarilor inițiali, fiind lipsite astfel de protecție.

Pentru cartea veche românească, deteriorările din timpul utilizării în scopul pentru care au fost tipărite se reduc la depozite de ceară, patină vulgară, halouri și fisuri ori lacune marginale ale hârtiei, ultimele fiind de regulă fixate și completate cu hârtie de epocă la fiecare relegare.

Proprietarii anteriori ai unora dintre cărțile care vor fi expuse sunt cunoscuți. Dr George Severeanu a achiziționat, la 25 iulie 1906, volumul lui Dominici Santorini – „Observationes Anatomicae”, tipărit la Veneția, 1724. Dr. Nicolae Minovici a avut, în colecțiile sale un „Ceaslov”, tipărit la București, în 1785.

De asemenea, „Mineiul pe octombrie”, Râmnic, 1776, (ediția I) a aparținut inițial Bisericii Scaunelor din București, fiind achiziționat de prof. R. Caracaș de la călugării Schitului Balamuci în 1957 și ulterior donat Muzeului Municipiului București, iar „Psaltirea”, București, 1806, a aparținut bisericii din comuna Frăsinetu (azi județul Călărași).

Va fi expus, de asemenea, un document de la Mihai Viteazul, pe pergament, datat 1593-1594, care face parte din Colecția de documente a MMB.

La momentul achiziționării, documentul suferise o îmbătrânire naturală, multiple rupturi, pierzând o parte din materialul-suport, iar fragmentele păstrate au fost fixate empiric pe verso cu hârtie.

Hărțile fac parte din colecția de hărți vechi, având o valoare deosebită pentru muzeul nostru: sunt cele mai vechi hărți din colecție (secolul XVI), toate trei aparținând cartografului și cosmografului Sebastian Münster. De asemenea, acestea reprezintă rarități în cadrul colecției, fiind realizate prin xilogravură.

Expoziția „Restaurare bunuri culturale mobile pe suport papetar” poate fi vizitată până pe data de 10 mai 2020.