Destinele monumentelor Bucureștiului
Articol de Mircea Apostolescu, 20 decembrie 2019, 14:09
Bulevardul lui Oprescu între plus și minus …
Bulevardul Buzești-Berzei, creat de către Sorin Oprescu din două străduțe înguste și cu un aspect destul de mizer, pe vremuri, cel care te duce din Piața Victoriei până la Vasile Pârvan și, mai departe către Podul de la Hașdeu a însemnat și lucruri rele și lucruri bune.
Sursa foto: Mircea Apostolescu
Printre cele rele se numără, fără îndoială, demolarea unor monumente și case superbe din zonă. Dacă ar fi să vorbim numai despre Hala Matache și despre casa de pe strada Berzei, de la numărul 88, colțul cu Știrbei Vodă, ar fi de ajuns.
Pe de altă parte, deși am mai pierdut niște părți inestimabile din moștenirea vechiului București, șoferii au câștigat o alternativă reală la Calea Victoriei și Bulevardul Magheru, care nu mai făceau față traficului. Și, de ce să nu recunoaștem, zona s-a ridicat mult, datorită noului bulevard. Fiindcă, pe lângă monumentele istorice și casele frumoase, au fost demolate și multe maghernițe, aflate într-o stare deplorabilă.
S-au lărgit trotuarele, au apărut parcări, e drept, de suprafață și private, adică scumpe, pe marginile bulevardului, a dispărut mult din aerul de promiscuitate și din mirosul de mucegai amestecat cu urină ce răbufnea din multe dintre gangurile ce mărgineau Buzeștii și Berzei.
„Vestigiile” trecutului …
În pofida curățeniei și dezvoltării aduse de noul Bulevard Buzești-Berzei, mai ales spre capătul din Piața Victoriei, bulevard pe care actuala administrație de la Primăria Capitalei dorește să îl continue până la Piața de Flori de la Coșbuc, poate chiar ocolind Palatul Parlamentului, după cum explica Marius Coajă, consilierul primarului general, în pofida ridicării zonei, au rămas „vestigii” ce amintesc de vechile Buzești și Berzei.
Un astfel de „vestigiu” este prostituata ofilită, trecută binișor de prima tinerețe, care își mai face, încă, veacul pe Buzești, în apropiere de casa de pompe funebre, și care te întreabă, invariabil: „Vrei o fată”?
Sursa foto: Mircea Apostolescu
Alte vestigii sunt casele superbe, datând din secolul al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea, lăsate în paragină.
La intersecția dintre Calea Griviței și Buzești, se găsește Casa „Dimitrie Petrescu”. Construcția superbă, încă, de pe Griviței 115-117 poartă numele tatălui scriitorului Cezar Petrescu.
Dimitrie Petrescu a fost agronom, unul dintre întemeietorii școlii de agronomie românești, și a construit superba casă la începutul secolului trecut.
Casa „Dimitrie Petrescu”, cu parterul pentru prăvălii și cu etajul de locuit, este specifică oamenilor avuți ai timpului. Un melanj strălucit între spiritul practic, dat de negoțurile ce se puteau face în prăvăliile de la parter, și luxul, opulența care se vedeau vădite de către etajul cu multe camere încăpătoare și fațada bogat ornamentată.
Numai că această capodoperă de arhitectură, de curând scoasă la vânzare, a fost lăsată ani de zile în paragină. Ultimele s-au închis prăvăliile de la parter, cu vreo patru ani în urmă, când au fost interzise activitățile comerciale la parterul imobilelor cu bulină.
Sursa foto: Mircea Apostolescu
Etajul a fost și el abandonat. Multe dintre ferestre se cască ca niște găvane goale, fără ochii geamurilor, altele sunt bătute în scânduri. Prin cele fără geamuri, țâșnește vegetația spontană, uneori adevărați copaci crescuți în interiorul clădirii.
Tencuiala de pe fațada clădirii, iar statuile superbe care ornamentează balcoanele de tip logie sunt și ele într-o teribilă stare de degradare. Etajul este proptit cu bârne, pentru a nu se prăbuși pe de-a-ntregul în capetele trecătorilor.
Un trecător neavizat care ar vedea afișul cu „DE VÂNZARE” de pe fațada Casei „Dimitrie Petrescu” ar putea gândi că aceasta ar trebui demolată, pentru a construi altceva în loc.
Probabil că aproape la fel aș fi gândit și eu până cu vreo lună în urmă, când am văzut cam ce pot scoate niște constructori-artiști, cum îi numea un beneficiar, dintr-o clădire aflată în pragul prăbușirii.
Ce pot face constructorii-artiști …
Am văzut clădirile de pe Blănari, Strada Franceză Nr. 30, Calea Moșilor Nr. 27 și Calea Victoriei Nr. 48-50, care au fost consolidate și restaurare de către constructorii Companiei Municipale de Consolidări.
Sursa foto: Mircea Apostolescu
În cazul clădirilor de pe Blănari, cei de la Consolidări au început prin a sparge cu târnăcoapele și a căra cu roabele afară munții de gunoi compactat care „crescuseră” în decenii de părăsire în subsolurile caselor.
După igienizare și punerea în siguranță a caselor cu bulină roșie, s-a trecut la consolidare. Constructorii au păstrat fiecare perete original, dar au turnat, în condiții extrem de grele, “la linguriță” cum zic ei, o nouă structură de rezistență din beton armat, de la fundație, până la acoperiș. Au consolidat scările interioare și au turnat planșee noi.
În paralel, meșterii restauratori și constructorii au refăcut fațadele clădirilor, aducându-le la strălucirea începuturilor.
Am văzut cu ochii mei clădiri insalubre, în care numai boschetarii își mai găseau adăpostul, transformându-se în spații amenajate până la cele mai mici detalii interioare, instalații sanitare, de apă, gaze și electrice, gresia și parchetul de pe jos.
Sursa foto: Mircea Apostolescu
După cele văzute pe Calea Victoriei și în Centrul Istoric nu pot să nu încerc să îmi imaginez cum ar arăta zona Buzești-Berzei dacă acele case superbe, lăsate în paragină, ar intra pe mâna celor de la Compania Municipală de Consolidări?!
Cum ar arăta și cum ar renaște din punct de vedere economic acel perimetru, cu Buzeștii, cu Berzei, cu Calea Griviței și Popa Tatu dacă acele clădiri ar fi consolidate, restaurate și refuncționalizate, pentru a putea adăposti, din nou, prăvălii, servicii și business-uri de tot felul?!
