Tichia noastră de mărgăritar
Articol de Mircea Apostolescu, 22 februarie 2019, 14:00
O vorbă românească veche și înțeleaptă zice: “Ce-i trebuie chelului?! Tichie de mărgăritar “!
Cât de utile sunt deja celebrele utilaje pentru topirea zăpezii, achiziționate anul trecut de către Primăria Capitalei (PMB) și instituțiile din subordinea acesteia, de la Poliția Locală până la Direcția Generală de Asistență Socială, ambele ale Municipiului București ?
Ei bine, după cum anunță meteorologii, în cursul zilei de astăzi, vremea se va răci. Temporar se vor semnala precipitații sub formă de ploaie, dar spre seară se vor transforma în lapoviță și ninsoare, iar vântul se va intensifica, astfel că, va avea viteze în medie de 55-65 km/h și vor fi condiții de ghețuș.
Desigur, este o trecere “abruptă”, după zilele de primăvară de care ne-am bucurat cu toții săptămâna aceasta, însă vestea bună este aceea că stratul de zăpadă nu va fi consistent.
Temperatura maximă va fi de 4-5 grade, iar cea minimă de -7 – -6 grade, posibil mai scăzută în zona preorășenească, mai spun meteorologii.
Prin urmare, în mod aproape sigur, temperaturile pozitive din timpul zilei vor face să se topească anemicul strat de zăpadă, astfel încât nu va fi nevoie de acțiunea celor 12 utilaje de topit zăpada, achiziționate de către Primăria Capitalei, anul trecut.
De altfel, într-un răspuns la o solicitare a București Fm, Municipalitatea recunoaște că, de la debutul acestei ierni, cele 12 utilaje de topit zăpada nu au funcționat, deoarece nu a fost nevoie.
Pe de altă parte, iarna trecută, utilajele pentru topirea zăpezii operate de către instituțiile din subordinea Primăriei Capitalei, au înregistrat 881 de ore de funcționare. Dar această cifră nu include activitatea tuturor celor 12 mașini de topit zăpada, deoarece 5 dintre acestea au fost date spre folosință, în comodat, unor instituții aparținând de primăriile de sector, iar Municipalitatea nu deține date cu privire la funcționarea acestora, conform aceluiași răspuns al PMB la solicitarea București Fm.
În afară de faptul că această situație ridică întrebări cu privire la motivele pentru care instituții din subordinea Primăriei Capitalei au achiziționat asemenea utilaje, pentru a le încredința, apoi, unor instituții din subordinea primăriilor de sector, este clar că nu există o imagine de ansamblu asupra gradului de utilizare al mașinilor de topit zăpada, deci asupra utilității acestora.
Cât privește costurile generate de exploatarea acestor utilaje, Primăria Capitalei spune că ele variază între 55 de lei pentru o tonă de zăpadă și 162 de lei pe oră. Deci, conform datelor de la PMB, funcționarea a 7 mașini de topit zăpada a costat, iarna trecută 142.722 lei, adică peste 30 mii de euro.
Din păcate, răspunsul PMB nu precizează dacă aceste costuri includ și cheltuielile ocazionate de încărcarea zăpezii de pe marile bulevarde și transportul acesteia cu camioanele până la locațiile utilajelor de topit zăpada, plus costurile încărcării zăpezii în uriașele cuve cu arzătoare diesel sau doar costurile funcționării propriu-zise a mașinilor.
Deci, iarna aceasta, utilajele nu au avut prilejul să intervină. Dar dacă am avea căderi masive de zăpadă?
Ei bine, mașinile de topit zăpada au o capacitate de 10 metri cubi pe oră. Asta înseamnă că, dacă ar lucra în plin, cele 12 utilaje ar putea topi doar 120 de metri cubi de zăpadă pe oră. La un oraș de dimensiunile Bucureștiului, în condițiile unor căderi masive de zăpadă, ar fi suficientă această capacitate?!
Utilajele pentru topirea zăpezii sunt, practic, niște imense cuve metalice dotate cu generatoare diesel și care topesc zăpada cu ajutorul unor rezistențe electrice de 24 de Kw. Un asemenea generator diesel are un consum de 5,5-6 litri de motorină pentru topirea unui metru cub de zăpadă. La un preț al motorinei de 5,7 lei pe litru, ar însemna că topirea unui metru cub de zăpadă ne-ar costa între 31-34 de lei. Iar, într-o oră, funcționarea unui utilaj ne-ar costa peste 340 de lei. O singură oră de funcționare a celor 12 utilaje ar costa peste 4000 de lei. Și, în acest timp, ar fi topiți 120 de metri cubi de zăpadă.
În cazul în care am avea de-a face cu căderi masive de zăpadă și aceste 12 utilaje ar trebui să funcționeze 24 de ore, Primăria Capitalei ar trebui să plătească cel puțin 96 de mii de lei, iar rezultatul ar fi topirea a 2.880 metri cubi de zăpadă.
Aceste costuri reprezintă doar banii necesari pentru funcționarea celor 12 utilaje. La aceste sume, trebuie adăugate costurile generate de strângerea zăpezii de pe marile bulevarde, încărcarea în camioane și transportul acesteia până la utilajele de topit. Chiar dacă aceste cheltuieli nu ar cădea în sarcina Municipalității, ci în aceea a operatorilor de salubritate, costurile ar fi suportate tot din bani publici, adică de la bugetele sectoarelor cu care respectivii operatori de salubritate au contracte.
Sunt, oare, cele 12 utilaje doar un fel de tichie de mărgăritar ?
