FOTO: Fosta fabrica de bere Grivita a fost demolata

Articol de DSRNetworkAdmin, 23 aprilie 2014, 10:05

Fabrica de bere Griviţa a fost construită în anul 1869. Un proiect imobiliar va fi construit pe locul fostei fabrici.

Colegul nostru Alexandru Dolea a surprins momentul daramarii unuia dintre reperele Bucurestiului.

Fabrica de bere Grivița a fost situată în zona Gării Basarab și era limitată de Șoseaua Orhideelor și Strada Afluentului.

Fabrica a fost construită în anul 1869 de marele industriaș neamț Erhard Luther, la capătul Bucureștilor, pe așa-zisă șosea de centură, pe-atunci Șoseaua Basarabilor, în apropierea moșiei Grant.

A fost una dintre cele dintâi întreprinderi de bere din București și din România.

Berea „Luther”, produsă în halele neamțului Erhard, a devenit, în scurt timp, una dintre cele mai solicitate băuturi în hanurile, restaurantele și locantele Capitalei.

În câțiva ani, fabrica „Luther” și-a câștigat statutul de furnizor al Curții Regale a României, fapt ce a sporit renumele mărcii.

În anul 1905, fabrica a fost vândută fraților Czell, nemți din Brașov. Aceștia au păstrat și profilul societății, și denumirea.

Frații Czell au modernizat fabrica, iar producția de bere a crescut de la peste 17.000 de hectolitri în 1905 la peste 67.000 de hectolitri în 1910.

În 1916, firma devine societate pe acțiuni, avându-i ca majoritari pe nemții Czell.

După Primul Război Mondial, în 1928, fabrica „Luther” deținea primul loc în industria românească de profil, ajungând să realizeze a șasea parte din

producția națională de bere. După naționalizarea din 1948, fabrica „Luther” devine Întreprinderea de Bere București – Fabrica „Grivița”. În perioada anilor '70,

numele a fost schimbat în Fabrica „Gambrinus”. În iulie 1998, un grup de investitori britanici și americani a preluat controlul managerial al fabricii. În mai 2007,

fabrica „Grivița” aparținea Heineken România.

Fabrica a fost inclusă pe lista clădirilor monument din patrimoniul cultural bucureștean.

În anul 2007, Primăria Municipiului București a fost nevoită să ceară declasarea acesteia de pe lista monumentelor, pentru a putea realiza pasajul suprateran Basarab.