Comisia Europeană și Parlamentul European spun nu incineratoarelor!

Articol de Mircea Apostolescu, 29 octombrie 2018, 09:56

Ce au votat europarlamentarii din Comisia de Mediu…

Membrii comisiei ENVI din Parlamentul European (PE) au adoptat, săptămâna trecută, propunerea Comisiei Europene privind Fondul de Coeziune post-2020.
Prin votul de săptămâna trecută, europarlamentarii din Comisia de Mediu a PE au afirmat, practic, faptul că este important ca Fondul de Coeziune să faciliteze tranziția spre o Economie Circulară.

Pentru ce se vor da banii europeni…

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European (ENVI) propune alocarea finanțărilor europene către soluții de management al deșeurilor aflate în partea superioară a ierarhiei soluțiilor de management al deșeurilor: prevenirea producerii deșeurilor, reutilizare și reciclare.

Nu se mai dau bani europeni pentru incineratoare…

Totodată, prin același vot, Comisia de Mediu a PE a exclus finanțările pentru instalații de tratare pentru eliminare a deșeurilor reziduale, precum incineratoarele de deșeuri inclusiv valorificare energetică și a instalațiilor MBT (de tratare mecano-biologică).
Măsurile adoptate vor ajuta statele membre să avanseze în tranziția către o Economie Circulară.

Ce înseamnă pentru noi…

Poziționarea Executivului și a Parlamentului European este relevantă mai ales în statele Europei Centrale și de Est, care au investit mai bine de 50% din Fondurile de Coeziune în sisteme pentru eliminare a deșeurilor reziduale, în loc să investească în scheme de colectare separată și de reciclare pentru recuperarea resurselor. Din cauza acestei abordări, unele state, precum România, vor fi în imposibilitatea de a-și îndeplini țintele asumate prin Directiva cadru Deșeuri, până în 2020.

Creșterea capacității de procesare pentru eliminare a deșeurilor reziduale pune în pericol atingerea țintelor stabilite pentru 2035 privind colectarea separată la sursă și reciclarea, deoarece, la construcția unui incinerator, autoritățile sunt obligate să asigure cantitatea de deșeuri necesară funcționării acestuia, în loc să aplice măsuri pentru reducerea cantității de deșeuri produse.

O problemă similară a apărut deja un proiect de Hotărâre a Consiliului General al Municipiului București prin care sectoarele Capitalei ar fi obligate să furnizeze anumite cantități de deșeuri pentru funcționarea incineratorului ce urmează a fi construit de către Primăria Municipiului Bucureşti. În cazul în care primăriile de sector nu ar asigura cantitatea prevăzută, pentru că ar aplica politici de reducere a cantității de deșeuri generate, spre exemplu, ele ar urma să plătească către PMB costul incinerării fiecărei tone de deșeuri nepredate.

Finanțarea incineratoarelor, propusă de un europarlamentar român…

În timpul negocierilor pe acest subiect, europarlamentarul român Daciana Sârbu ar fi dorit să propună două amendamente la textul de lege, prin care s-ar fi permis folosirea banilor publici europeni din Fondul de Coeziune pentru construirea de noi incineratoare sau pentru extinderea celor vechi. Asistenta europarlamentarului a explicat că intenția era cea de a ajuta România să își îndeplinească țintele, însă țintele de reciclare nu pot fi îndeplinite prin valorificarea energetică a deșeurilor.
Comisia ENVI s-a opus, reacționând în mod clar la raportul Comisiei Europene privind implementarea Directivelor Deșeuri. În raportul pe această temă, se atrage atenția că jumătate dintre țările UE sunt în pericol de a nu-și îndeplini obligațiile pentru 2020 privind deșeurile.
Votul ENVI sprijină, așadar, recomandarea Comisiei Europene de a folosi în mod mai eficient fondurile europene, prin co-finanțarea infrastructurilor de management al deșeurilor care cresc performanțele de prevenire, reutilizare și reciclare, iar nu prin investiții în instalații de tratare pentru eliminare a deșeurilor reziduale/amestecate. Doar astfel, spun specialiștii, se pot atinge țintele referitoare la deșeuri, pentru anii 2020 și 2035.

Ce se va întâmpla cu incineratorul de la București…

În condițiile noii orientări a Executivului și Parlamentului European, Bucureștiul nu va mai primi fonduri europene nerambursabile pentru construcția unui incinerator în valoare de 500 de milioane de euro.
În contextul crizei gropilor de gunoi și al reorientarrii clarepoliticilor europene cu pri ire la managementul deseurilor6, Municipalitatea bucureșteană va trebui să se reorienteze rapid către măsuri eficiente de colectare selectivă, reciclare, reutilizarea si6de reducere a cantității de deșeuri generate.

Reamintim că, în acest moment, gropile de gunoi de la Gina și Vidra funcționează fără autorizații de mediu, iar cea de la Chiajna, chiar dacă a fost reautorizata până în 2028, este puternic contestată de către cetățenii din nord-vestul Capitalei și din Chiajna, din cauza poluării aerului pe care o generează.