Turismul nu înseamnă distracție
Articol de , 27 septembrie 2017, 08:11
Disperați că nu mai găsesc oameni, hotelierii de pe litoral au cerut guvernului să creeze o agenție guvernamentală care să faciliteze angajarea de lucrători din… Asia, după cum anunță Mediafax.
Asta se întâmpla luni, 25 septembrie 2017, cu două zile înainte de Ziua Mondială a Turismului.
Altă soluție propusă de hotelieri este ca guvernul să ofere facilități fiscale românilor care acum lucrează în Occident și acceptă să revină să lucreze în hotelurile și restaurantele din țară.
Deci, să ne înțelegem, după ce că avem turism mult sub potențialul țării noastre – și toată lumea este de acord cu asta – nici măcar acest turism nu găsește salariați suficienți, după cum spun patronatele.
Nu cu mult timp în urmă Curtea de Conturi a avut ideea să facă un audit la Autoritatea Națională pentru Turism, iar concluzia din raportul final a fost fără apel: “în anul 2007, Guvernul României a stabilit că este necesară elaborarea unui Master Plan al dezvoltării turismului, pentru a pune bazele implementării unei abordări durabile a dezvoltării turismului din România. Astfel, a fost elaborat Master Planul pentru turismul național al României 2007 – 2026, în urma încheierii unui contract cu Organizația Mondială a Turismului (UNWTO), care, deși a fost asumat de reprezentanți ai instituțiilor din România, nici până la data finalizării misiunii de audit acesta nu a fost aprobat printr-o Hotărare de Guvern”.
Deci avem un Master Plan, dar nu l-am aprobat încă oficial și chiar dacă l-am fi aprobat tot ar fi fost inutil, pentru că, după cum constată tot Curtea de Conturi în raportul său de audit:
“Principalele cauze pentru care o destinație relativ ieftină ca România nu reușește să atragă turiștii și să îi mentină într-un mod care să asigure performanțe vizibile și apreciabile ale sectorului, rezidă din următoarele aspecte:
• calitatea infrastructurii – o parte importantă a patrimoniului natural și cultural al României se află în cadrul unor destinații situate la o distantă mare fată de porțile de intrare în tară (aeriene, rutiere), însă acest patrimoniu nu este sprijinit de o infrastructură capabilă să asigure valorificarea sa corespunzătoare. Este de neconceput că se poate realiza performantă într-un domeniul precum turismul în condițiile în care, parcurgerea unei distante de 165 km (București – Râșnov) se realizează în aproximativ 5 ore;
• tarifele practicate faţă de calitatea serviciilor oferite – în multe cazuri hotelierii şi prestatorii de servicii turistice români practică tarife care nu sunt acoperite prin servicii de calitate, fără a conștientiza că aceasta e o strategie perdantă pe termen mediu si lung;
• gradul de pregătire a personalului din sector – este de la sine înțeles că nu poți face performanță în sectorul turismului, câtă vreme angajații acestei industrii au o pregătire slabă;
• lipsa de interes a deţinătorilor de structuri de primire turistică faţă de realizarea investiţiilor necesare pentru modernizarea proprietăţilor;
• concurenţa internaţională semnificativă, care stimulează cererea turiștilor români și străini pentru alte destinații.”
Așa stând lucrurile nu mai are rost să ne mirăm că Eurostat spune că în 2016 în România turiștii au petrecut în total 20 de milioane de nopți în hoteluri în timp ce în Franța au petrecut 280 de milioane de nopți.
Conform Institutului francez de statistică, în 2015 capacitatea totală de cazare în toate structurile de primire turistică era de 5 milioane 400 de mii de locuri, adică de vre-o 15 ori mai mare decât în România.
Turismul este o industrie în toată puterea cuvântului, o industrie globală, supusă competiției globale, iar succesul, sau eșecul depinde de o mulțime de politici care trebuie puse în acord, de la drumuri până la chelneri și recepționere.
