Ştiinţa stă pe loc de mulţi ani, pentru a hrăni conservatorismul opiniei publice
Articol de Sabina Lapadatescu, 31 august 2017, 09:09
Nicio știință nu a ajuns încă la deținerea adevarului complet și probabil nici nu se va întâmpla curând acest lucru, deci ce factori determină definirea a ceva ca fiind ”știință” sau ”pseudo-știință”? Cum știi că adevărul tău este singurul real, valabil și eventual complet? Care sunt factorii care despart ”știința” de ”pseudo-stiinta”?
În opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, fondatorul Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), există o linie foarte subţire între ceea ce oamenii numesc ştiinţă şi alţii pseudo-ştiinţă, iar din goana cercetătorilor de a-şi promova rezultatele ştiinţifice, nu mai există o aşa mare acurateţe în punerea în practică a metodologiei.
”Plecând de la premisa că «știința» demonstrează ceva pe baza unor experimente – incomplete până la momentul prezent – iar «pseudo-știința» face exact același lucru, atunci ce anume face diferența? Și, dacă tot ne bazăm pe lucruri demonstrate științific, cum putem demonstra inversul, respectiv că o anumită abordare nu este «știință»? Poți tu, cel care iei ca un copil răsfățat munca asiduă a cercetătorilor și o împarți după bunul tău plac în «știință» și «pseudo-știință», să demonstrezi știintific această împărțire? Aşadar, am ajuns până în punctul în care opinia publică să departajeze între ce este autentic şi ce nu, iar filtrul de selecţie nu este unul riguros, ci unul superficial, chiar derizoriu. Această realitate ne-a adus până în punctul în care ştiinţa nu avansează, doar pentru a hrăni conservatorismul opiniei publice şi frica acesteia de nou, de revoluţii ştiinţifice”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.
Ştiinţa nu va avansa atâta vreme cât opinia publică o autentifică
Majoritatea oamenilor de ştiinţă vor publica rezultate care nu vor ieşi din tiparele conservatorismului, deoarece oamenii se sperie foarte uşor de ceea ce este nou şi revoluţionar, iar în această paradigmă, ştiinţa nu are cum să avanseze, ci se va învârti într-un cerc vicios: opinia publică va rămâne în zona de confort, iar oamenii de ştiinţă vor hrăni confortul lor prin cercetări mediocre, banale.
”Un exemplu real de stagnare a ştiinţei îl regăsim chiar în domeniul tehnologic. Telefoanele mobile nu au mai avansat foarte mult din punct de vedere tehnologic în ultimii ani, dar din punct de vedere al design-ului s-au făcut progrese remarcabile, lucru care a încântat gratuit opinia publică. În realitate, este acelaşi telefon, doar că are o haină nouă. La fel se întâmplă şi în industria automobilelor. Din punct de vedere tehnologic, maşinile nu au trecut prin revoluţii majore chiar în ultimele decenii, ci doar au suferit modificări la nivel de înfăţişare. Din acest cerc vicios vom putea ieşi doar dacă opinia publică va aplauda mai puţin pseudo-revoluţiile generate de pseudo-ştiinţă şi va încuraja mai mult cercetările veritabile, care vor schimba radical viaţa noastră, fie cu riscul de a ne scoate din zona noastră de confort”, conchide psihologul Laura Maria Cojocaru.
