Protejarea si punerea in valoare a patrimoniului istoric si cultural al Bucurestiului

Articol de Mircea Apostolescu, 7 aprilie 2017, 14:05

Conform primarului general, Gabriela Firea, protejarea si punerea in valoare a patrimoniului istoric si cultural al Bucurestiului reprezinta doua dintre directiile fundamentale de actiune ale Municipalitatii. Trebuie sa protejam mostenirea trecutului si sa o transmitem, intacta, catre viitor, dar si sa punem in valoare patrimoniul istoric si cultural al orasului, pentru ca numai in acest fel putem transforma Bucurestiul intr-o destinatie turistica cu un aflux mare de vizitatori, a subliniat, in repetate randuri, Gabriela Firea.

Intre institutiile din subordinea Municipalitatii care gestioneaza un patrimoniu istoric si cultural impresionant se afla, poate in mod neasteptat pentru unii, Administratia Cimitirelor si Crematoriilor Umane (ACCU). Institutia are in administrare 17 cimitire, dintre care insa doua, Sfanta Vineri si Serban Voda – Bellu, au potential monumental.

Cel mai important dintre cele doua este, fara indoiala, Cimitirul Bellu, cunoscut si drept “Gradina cu Suflete a Baronului Bellu”. Acesta aduna intre zidurile sale peste un veac si jumatate de istorie politica, militara, dar si de istorie a artei si culturii romanesti si europene, dupa cum spune Damian Anfile, reprezentantul ACCU.

Cimitirul Bellu este un adevarat muzeu in aer liber care consemneaza trecerea a peste 150 de ani, adapostind un numar impresionant de personalitati politice, stiintifice, culturale, artistice, religioase si militare, dar si o adevarata colectie de arta si de arhitectura. Stilul Cimitirului Bellu poarta semnatura marelui arhitect, fondator al scolii romanesti, Ion Mincu. Vizitatorii pot regasi un numar mare de creatii ale lui Mincu, precum cavoul lui Gheorghe Grigore Cantacuzino, zis Nababul, cavoul banului Dimitrie Ghica, capela Eugeniu Statescu, cavoul Iacob Lahovary sau cel al familiei Gheorghieff. Exista insa si opere ale unor alti mari arhitecti romani, de la Alexandru Orascu si Duiliu Marcu pana la Petre Antonescu, Horia Creanga sau Nicolae Ghica Budesti, spune Anfile.

Cat priveste “colectia de arta Bellu”, aceasta include opere ale unor mari maestrii straini, dintre care cel mai cunoscut ar fi Raffaello Romanelli, care a dat sculpturi de mare valoare precum monumentul fratilor Poroineanu sau statuia “Doamna cu Umbrela”, dar si ale unor mari artisti romani, precum Milita Petrascu, autoarea monumentului “Hristos cu Potirul”, familia Stork, tatal – Karl Storck si fii – Carol si Frederic Storck, care au creat ansambluri de sculptura in piatra, cum este capela Alexandru Costescu, cel mai impresionant monument in stil gotic de la Bellu, si sculpturi in bronz, precum cei patru evanghelisti de pe laturile cavoului Gheorghieff. Si Boris Caragea si Ion Jalea au opere in incinta “Gradinii cu Suflete a Baronului Bellu”, spune reprezentantul ACCU, Damian Anfile.

Pentru a schimna perceptia asupra Cimitirului Bellu si a introduce acest muzeu in aer liber in circuitul turistic, atat bucurestean, cat si european, ACCU a aderat la Asociatia Cimitirelor Reprezentative din Europa, in anul 2010, iar, din anul 2012, Cimitirul Bellu participa la “Noaptea Muzeelor”, oferind, pe langa tururi ghidate ce includ principalele monumente si personalitati pe care le adaposteste, si evenimente culturale, concerte de muzica clasica si chiar piese de teatru.

In acest an, tema pentru “Noaptea Muzeelor”, va fi “Centenarul Titu Maiorescu si Perioada de Aur a Literaturii Romane”.

“Se implinesc 100 de ani de la trecerea la cele sfinte a marelui om politic si de cultura. De aceea, le pregatim vizitatorilor un film documentar despre Titu Maiorescu si despre marile nume ale literaturii si politicii romanesti pe care acesta le-a influentat, mai ales prin intermediul miscarii Junimiste, personalitati dintre care multe se regasesc pe aleile din Bellu. De asemenea, pregatim un concert de muzica clasica si o piesa de teatru. Sa nu uitam, insa, de tururile ghidate, ce vor include monumentele dedicate lui Titu Maiorescu si junimistilor, dar si alte monumente reprezentative de la Bellu”, ne-a dezvaluit Damian Anfile.

Din pacate, in eforturile de a proteja si a pune in valoare, asa cum a cerut primarul general, monumentele pe care le au in administrare, cei de la ACCU se lovesc de ineficienta protectiei legale aplicabila acestor monumente, spune reprezentantul ACCU.

Astfel, desi locurile de veci nu se pot vinde, ele fiind doar concesionate beneficiarului, care are doar dreptul de folosinta si de a transmite locul, prin mostenire, nu si dreptul de a-l vinde, exista o adevarata piata neagra a locurilor de veci. Aceasta situatie este generata de faptul ca legea civila permite “donatiile intre vii”. Desigur, in cazul locurilor de veci, multe dintre aceste “donatii” mascheaza vanzari. Dar ACCU nu poate interveni in actele civile facute intre persoane private, pentru ca nu are nici o parghie juridica in acest sens, explica Anfile.

Desigur, teoretic, monumentele care au fost clasificate ca atare de catre Comisia Nationala a Monumentelor Istorice intra sub protectia legislatiei speciale cu privire la monumentele istorice si de arhitectura. Ele nu pot fi instrainate, modificate si nici macar restaurate, fara avizul Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice, din subordinea Ministerului Culturii.

Chiar in cazul in care monumentele sumt detinute de persoane private, daca acestea doresc sa instraineze respectivele bunuri, trebuie sa tine seama de dreptul de preemptiune al statului si de acordul Ministerului Culturii, explica Damian Anfile.

Reprezentantul ACCU mai spune si ca, atunci cand constata degradarea monumentelor, din cauza factorilor de mediu, ploi, vant, inghet-dezghet, fungi, licheni, administratia nu poate decat sa sesizeze Comisia Monumentelor Istorice. Singurul lucru concret pe care il pot face cei de la administratie, din proprie initiativa, este sa asigure paza, astfel incat monumentele sa nu fie vandalizate, distruse ori parti din acestea sa dispara, sustine Anfile.