Bucurestiul si-ar putea asigura apa calda din propriul sau gunoi

Articol de Mircea Apostolescu, 8 februarie 2017, 10:37

Nimeni, nici autoritatile, de la Ministerul Mediului pana la primarii, nici operatorii de salubritate si cei ai depozitelor de gunoi, nici cetatenii, nu a luat in serios, pana acum, problema gestionarii deseurilor. Pe de-o parte, autoritatile si operatorii economici din domeniu au tot initiat tot felul de programe-pilot de colectare selectiva, sperand ca-l duc cu vorba pe Balaurul de la Bruxelles, programe care nu au fost generalizate niciodata. Pe de alta parte, noi, cetatenii, aruncam deseurile asa cum ne convine noua, de-a valma, pe marginea drumului, chiar daca ne consideram mari ecologisti.

Aceasta IPOCRIZIE VERDE, care ne caracterizeaza, atat la nivel individual, cat si la nivel de autoritati locale si centrale, ne-a adus in buza infringement, pentru ca valorificam abia 4% din deseurile pe care le producem, dupa ce ne-am asumat o tinta de 20%, pana in 2020. Problema cea mai mare nu sunt insa cei 200.000 de euro pe zi, pe care-i vom plati, drept sanctiune ca nu ne-am indeplinit obligatiile asumate fata de partenerii comunitari, cinfaptul ca ne innecam in gunoaie, ca poluam pamantul si apa freatica, distrugem mediul in care traim si suprrtam consecintele…

De aceea, ca post public local de radio, ne dorim sa-i informam pe bucuresteni asupra alternativelor pe care le avem, in ceea ce priveste gestiunea deseurilor, sa inteleaga optiunile si sa declansam o dezbatere publica adevarata in privinta acestora. Ne dorim ca, in gasirea celor mai bune solutii sa se implice autoritatile locale si centrale, dar, mai ales, societatea civila, ONG-urile de mediu si CETATENII!

Aceste solutii vor fi consemnate in Strategia nationala privind gestiunea deseurilor. Acest document, eleborat de catre Ministerul Mediului, va avea o importanta covarsitoare. De ce? Pentru ca Bucurestiul, spre exemplu, nu va mai putea accesa cele 180 de milioane de euro din fonduri europene, pentru constructia unui incinerator de deseuri, daca Strategia va consemna ca solutie pentru gestionarea deseurilor gropile de gunoi, de pilda. Si asa se va intampla cu toate autoritatile locale din tara.

In conditiile in care tara noastra a fost avertizata de catre Comisia Europeana cu privire la declansarea procedurii de infringement, din cauza nerespectarii tintelor asumate cu privire la reducerea cantitatii de deseuri produse si valorificarea deseurilor, la Ministerul Mediului, se afla in dezbatere Strategia Nationala privind Gestionarea Deseurilor.
Aceasta strategie urmeaza sa stabileasca ce solutie va adopta Romania, in ceea ce priveste gestiunea deseurilor. Practic, am putea opta fie pentru perpetuarea actualului sistem al gropilor de gunoi, fie pentru sistemul de incineratoare de deseuri, fie pentru statiile de compost, fie pentru o tehnologie de ultima generatie, numita gazeificare.

Indiferent de solutia ce va fi adoptata, Romania trebuie, potrivit obligatiilor asumate fata de Uniunea Europeana, sa atinga tinta de 50%, in ceea ce priveste colectarea selectiva si valorificarea deseurilor, pana in 2020. In momentul de fata, nivelul de colectare selectiva si valorificare a deseurilor este de circa 4%, dupa cum recunostea chiar ministrul mediului, Daniel Constantin.

Vom incerca sa analizam fiecare dintre optiunile posibile.

GROPILE DE GUNOI, CEI MAI MARI POLUATORI DE PE TERRA!

Potrivit auditorului de mediu Eugen Cincu, gropile de gunoi sunt cei mai mari poluatori de pe Pamant. Ele ar cauza, dupa studiile americane, circa 20% din poluarea mondiala cu gaze cu efect de sera. Asta inseamna mai mult decat poluarea industriala si cea din transporturi la un loc, spune Cincu.

Din pacate, nici sortarea deseurilor, adica colectarea selectiva a plasticului, metalului si sticlei, nu rezolva problema, deoarece biomasa este depozitata, in continuare, in gropile de gunoi, ea fermenteaza, formand acea zeama, levigat, care se poate infiltra in panza freatica, si gazul de fermentatie, care polueaza aerul. Cincu mai spune ca adevaratul pericol pe care il prezinta gropile de gunoi nu este mirosul specific, ci faptul ca, prin procesul continuu de fermentatie a biomasei, se elimina furan si dioxina, doua substante toxice, extrem de periculoase pentru sanatatea omului, substante care ataca sistemul nervos central.

INCINERATOARELE, O SOLUTIE COSTISITOARE SI POLUANTA!

Incineratoarele sunt instalatii care ard biomasa, folosind un combustibil, de obicei gazul metan. Dupa mai bine de 20 de ani de folosire, pe scara larga, a incineratoarelor de gunoi, in vestul Europei, Franta si Germania dispunand de cate 300 de asemenea instalatii, fiecare, s-a constatat ca acestea sunt ineficiente economic, pe termen lung, neputandu-se amortiza investitia initiala. Costul arderii unei tone de gunoi este de peste 100 de euro/tona, iar energia recuperata din biomasa este foarte putina, doar 3-400 de kwh/ tona de deseu, ceea ce face aceasta solutie nerentabila, explica Eugen Cincu
O alta problema grava pe care o genereaza acest sistem de gestiune a deseurilor consta in cenusa de ardere. Aceasta reprezinta 20-30% din substanta care intra in incinerator si este extrem de toxica. Pentru a putea fi depozitata, aceasta cenusa trebuie stabilizata, pentru a nu fi antrenata de curentii de aer.
O alta problema a incineratoarelor sunt emisiile de praf. Circa 15-20 din biomasa arsa se transforma intr-un praf fin, care iese pe cosul incineratorului. Metodele de filtrare a gazelor de cos nu au facut decat sa reduca, intr-o anumita masura, cantitatea de praf, si sa faca particolele de praf mai fine. Studiile medicale au aratat ca, daca particolele mai mari se opreau in plamani, provocand boli precum asmul, cele mai fine, nanoparticole, trec de plamani, intra in sange si provoaca maladii carora medicii nu le gasesc tratamentul, afirma auditorul de mediu.

FERMENTATIA LA GROAPA DE GUNOI SAU INSTALATIILE DE COMPOST

Fermentatia este procesul de descompunere biologica a moleculei organice. Fermentatia se poate face fie pe cale naturala, in groapa de gunoi, fie accelerat, in statiile de compost.
Calea naturala presupune depozitarea gunoiului in groapa de gunoi si acoperirea lui cu o folie. Apoi, gazul de fermentatie este captat si trecut prin niste motoare. Din pacate, depunerile la groapa de gunoi nu sunt, insa, etanse. Prin fermentatie, se formeaza o solutie foarte toxica, levigatul, bogat in bacterii si substante chimice toxice, care, infiltrandu-se in pamant, distruge panza freatica pe o zona foarte intinsa. Mai mult decat atat, gazul de fermentatie, care este folosit la producerea de energie electrica, contine 30% gaz metan, restul fiind reprezentat de substante toxice, furanul si dioxina. Pentru ca acest gaz de fermentatie sa fie ars complet, iar substantele nocive sa fie neutralizate, el ar trebui supus unui proces de ardere de 10-15 minute, la o temperatura de 1200 ℃, ceea ce nu se intampla in motoarele folosite de gropile de gunoi afirma auditorul de mediu Eugen Cincu.

In ceea ce priveste statiile de compost, aici, biomasa este introdusa pentru o fermentatie accelerata. Problema este namolul foarte toxic, ce rezulta din procesul tehnologic. S-a incercat folosirea acestui namol ca ingrasamant, dar rezultatul a fost contaminarea unor intregi recolte de castraveti si tomate, afirma Cincu. In plus, ramane problema emisiilor de gaz, care este unul foarte periculos, continand furan si dioxina, mai spune el.

Solutia ecologica pentru biomasa, GAZEIFICAREA SUBSTANTELOR BIOLOGICE!

Aceasta metoda consta in incalzirea biomasei, la temperatura constanta, fara a se ajunge insa la ardere. Astfel, se face trecerea biomasei din stare solida, in stare gazoasa, intr-un mediu controlat de calculator.

La pornirea instalatiei, aceasta este incalzita, cu o sursa externa, cateva ore. In acest fel se atinge temperatura necesara inceperii gazeificarii. Aceasta din urma, fiind un proces care genereaza caldura, adica mai multa energie decat are nevoie ca sa se intretina, surplusul de caldura poate fi utilizat.

Gazul rezultat prin acest proces tehnologic este curatat cu ajutorul unui tun de plasma. Acest tun transforma cele 6000 de tipuri de macromolecule in elemente primare, care pot fi neutralizate prin procedee chimice. Astfel, gazul de sinteza rezultat este unul foarte curat, conform lui Cincu.

Instalatia de gazeificare nu are cos, nu interactioneaza cu mediul, cu solul, subsolul, aerul sau apa, fiind complet etansa si negenerand poluare. Mai mult decat atat, raportul energetic este unul foarte bun, instalatia fiind de doua ori mai eficienta decat celelalte metode. Gazul rezultat din gazeificarea biomasei poate fi folosit pentru a produce caldura si energie electrica sau in industria chimica, a declarat Cincu.

BUCURESTIUL SI-AR PUTEA PRODUCE APA CALDA DIN GUNOI!

Potrivit lui Eugen Cincu, prin construirea a cinci fabrici de gazeificare a biomasei, Bucurestiul ar putea produce suficienta energie pentru a avea apa calda, pe tot parcursul anului. Asta in conditiile in care costurile ar scadea cu aproximtiv 40%, iar apa calda reprezinta o problema dificila pentru RADET, deoarece trebuie produsa si vara, cand comenzile de energie catre ELCEN sunt foarte mici si producerea apei calde este cu atat mai scumpa.

In plus, Bucurestiul si-ar rezolva problema deseurilor din plastic, sticla, metal, ele fiind colectate selectiv si reciclate, in timp ce biomasa ar fi utilizata pentru producerea de energie. Asadar, am scapa de riscurile pe care le presupun gropile de gunoi, precum Chiajna sau Glina, si de problema gasirii unor noi spatii pentru depozitarea gunoiului, odata cu inchiderea acestor doua gropi de gunoi in maximum 2 ani de aici inainte.