Rectificarea bugetului Capitalei: “Nu facem infrastructura; sa facem macar caldura si cultura”!

Articol de Mircea Apostolescu, 4 noiembrie 2016, 12:18

Ultima rectificare a bugetului Capitalei, adoptata de catre consilierii municipali in sedinta Consiliului General de pe 31 octombrie 2016, a urmarit, in principal, realocarea unor sume, alocate initial unor mari lucrari de infrastructura, pentru cumpararea de gaze naturale, necesare pentru incalzirea din aceasta iarna, si pentru finantarea unor institutii de cultura, in special teatre, aflate in subordinea Municipalitatii.

Nevoia acestei realocari a fost generata, pe de-o parte, de necesitatea de a plati in avans gazele naturale care sunt necesare pentru asigurarea caldurii si apei calde, in sistemul de termoficare, pana la 31 martie 2017, pe de alta parte de incapacitatea vadita, de dupa septembrie 2015, de a duce mai departe sau de a incepe efectiv mari lucrari de infrastructura. Aceasta incapacitate a facut ca banii alocati pentru aceste investitii sa nu poata fi cheltuiti, pana la finalul anului acesta.

In acest context, executivul Primariei Capitalei a propus si consilierii PSD, ALDE si UNPR au adoptat aceasta rectificare ce aloca 417 milioane de lei pentru plata in avans a gazelor naturale si ofera o finanatare suplimentara institutiilor de spectacol ale Municipalitatii.

Desigur, au existat si voci ale consilierilor municipali PNL, PMP si USB care au obiectat ca finantarea suplimentara oferita celor 11 teatre si ARCUB ar fi motivata de faptul ca actorii sunt persoane publice, lideri de opinie, ce pot fi usor transformati in vectori de imagine, in campania electorala, care se apropie.

Sa vedem, insa, cum arata aceasta controversata rectificare de buget. Sute de poziţii bugetare de unde au fost luati bani,  in scopul mobilizării de sume importante pentru finantarea unor obiective precum: asigurarea caldurii si a apei calde pentru cetatenii Capitalei pentru iarna 2016-2017, finanţarea transportului public în comun (78 milioane lei) sau sanatatea (108 milioane lei credite angajament),  continuarea lucrarilor la obiectivul de investitii  Penetratie Splaiul Independentei Ciurel-A1 (38 milioane lei).

In acest context, redistribuirea de aproximativ 8 milioane lei in favoarea institutiilor de cultura – teatre, muzee, activitati educative pentru tineret, nu poate fi considerata ca principalul obiectiv al acestei rectificari bugetare.

Au aparut  informatii potrivit carora fondurile pentru doua evenimente culturale  – Gala premiilor Municipale si Festivalul Rodica Popescu Bitanescu – ar fi fost luate de la Centrul pentru managementul situatiilor de urgenta. Insa, potrivit afirmatiilor facute de catre primarul Capitalei, Gabriela Firea, si de catre secretarul de stat in Ministerul de Interne, Raed Arafat, cu prilejul vizitei de saptamana trecuta la acest obiectiv de investitii, Centrul pentru managementul situatiilor de urgenta este finalizat, din punctul de vedere al infrastructurii si al dotarilor, in proportie de 100%, in acest moment fiind in derulare procedurile pentru operationalizare.

In plus, Gala premiilor Municipale este un eveniment care a fost cuprins in bugetul aprobat in februarie 2016 de fostul Consiliu General al Municipiului Bucuresti, scopul proiectului fiind evidentierea creatiei si premierea nominala a artistilor bucuresteni. Pentru acest proiect, s-a aprobat suma de 1 milion de lei, inca de anul trecut.

Ambele proiecte culturale – Gala Premiilor Municipale si Festivalul Rodica Popescu Bitanescu, necesita o finantare de 1,2 milioane lei – 216.000 de lei au fost alocati festivalului.

Cele doua proiecte urmau a fi realizate, initial, de catre Directia de Cultura din cadrul PMB. Insa, actuala administratie a Capitalei a constatat ca aceasta directie nu dispune de resurse umane suficiente  pentru organziare si a propus CGMB trecerea organizarii si, evident, a finantarii celor doua proiecte culturale, in sarcina “Teatrului de Comedie” si, respectiv, a “Teatrului Ion Creanga”, institutii care dispun de resurse umane si organizatorice suficiente si adecvate.

Pentru Centrul de management al situatiilor de urgenta, sunt prevazute in buget 11 milioane de lei, credite de angajament, bani ce urmeaza a fi utilizati pentru operationalizarea centrului.

In ceea ce priveste cei 1,5 milioane de lei, suma aprobata initial prin bugetul din februarie 2016 si care a fost luata de la renovarea cladirii de pe strada Lipscani nr. 18- 20, acest imobil a fost dat, prin hotarare a Consiliului General, in administrarea Institutului Elie Wiesel, pentru realizarea Muzeului Holocaustului (prin HCGMB nr. 285/2016). Din acest motiv, Municipalitatea nu mai putea investi acesti bani in imobilul respectiv.

Infiintarea celor 13 noi subunitati de pompieri, in cele sase sectoare ale Bucurestiului, nu a fost afectata de rectificarea bugetara. Astfel,  cei 6,5 milioane de lei nu au fost luati de la ”infiintarea de noi subunitati de pompieri”  ci au fost redistribuiti in cadrul aceluiasi capitol bugetar, ”protectie contra incendiilor” , pentru infiintarea celor 13 noi subunitati de pompieri.

Rectificarea de buget a adus, insa, o diminuare a sumelor de la Consolidarea, restaurarea şi conservarea imobilelor din strada Lipscani, nr. 70, din strada Şelari nr. 19/ Franceza, nr. 19 si Consolidarea-Restaurarea clădirilor cu risc seismic din Centrul Istoric al Bucureştiului, aflate în proprietatea municipiului București.

Trebuie mentionat, insa, ca obiectivele de mai sus urmau a fi demarate în regim de concesiune de lucrări publice/ parteneriat public-privat. In vederea realizării acestora, au fost alocate prevederi bugetare aferente anului 2016, necesare pentru elaborarea studiilor, ce stau la baza demarării procedurii de concesiune de lucrări publice/ parteneriat public privat şi pentru contractarea consultanţei aferente procedurii de atribuire a contractelor de concesiune de lucrări/parteneriat public privat.

Insa, in data de 19 mai 2016, legislaţia privind achizitiile publice a fost modificata prin aprobarea Legii nr.100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii.

Asa cum se intampla de obicei, normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii nu sunt aprobate, nici pana în prezent. In schimb, Legea nr. 178/ 2010 a parteneriatului public privat a fost abrogata prin prevederile Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrari si concesiunile de servicii.

Ca urmare a acestui vid legislativ care a aparut, ca intotdeauna, la introducerea unei noi reglementari, nu au mai putut fi derulate proiectele respective si fondurile alocate, initial, prin buget, au fost disponibilizate.

Potrivit Municipalotatii, aceste obiective vor fi reintroduse in propunerea de buget pe anul 2017.

In ceea ce priveste obiectivului de investitii „Supralargire Soseaua Fabrica de Glucoza“,  pentru acesta a fost bugetata, initial, suma de 10 de milioane lei pentru anul 2016, in principal pentru servicii de proiectare si execuţie lucrari.

Deoarece nu s-au finalizat procedurile de contractare a  serviciilor de proiectare si executie lucrari pentru acest obiectiv, nu exista insa conditiile exprese prevazute de legea finantelor publice pentru cheltuirea sumelor din buget.

Din aceasta cauza, executivul primariei a propus rectificarea in minus a bugetului obiectivului cu 9,5 milioane lei, in buget ramanand doar suma de 500.000 de lei pentru diferite cheltuieli necesare obiectivului.

Cam la fel stau lucrurile si in cazul unui alt obiectiv de investiţii, reclamat cu putere de catre cetatenii din zona, „Penetratie  Prelungirea Ghencea – Domnesti“. Alocarea bugetara aferenta anului 2016 a fost de 30 de milioane lei, din care 18,823 milioane pentru exproprieri si restul pentru servicii de proiectare si executie lucrari.

Deoarece nu s-au finalizat procedurile de coordonare a proiectelor derulate de Municipiul Bucuresti si Ministerul Transporturilor, nu au putut fi contractate serviciile de proiectare si executie lucrari pentru acest obiectiv de investitii, astfel incat nu exista conditiile prevazute de legislatie legea finantelor publice pentru cheltuirea sumelor din buget.

Si in acest caz, executivul primariei a propus rectificarea in minus a bugetului obiectivului  cu 11 milioane lei, in buget ramanand doar suma pentru care sunt intrunite conditiile legale de plata, respectiv suma pentru plata exproprierilor.

Desigur, reprezentantii Municipalitatii se enerveaza cumplit din cauza ca jurnalistii si opinia publica nu inteleg exact in ce a constat aceasta rectificare de buget, cu toate ca ea, rectificarea, a stat indelungata perioada de 5 zile pe site-ul Primariei, in dezbatere publica!

Dar, poate ca, in locul acestei enervari, ar fi mai utila organizarea unei dezbateri publice reale, inaintea sedintei Consiliului General. Reprezentantii executivului primariei ar trebui sa vina in fata presei si a societatii civile si sa explice clar, pe intelesul tuturor, ce vor sa faca cu banii nostri, in loc sa tranteasca un document ininteligibil, pe un site care functioneaza doar uneori!