De la școală la profesie sau „mai este meseria brățară de aur”?
Articol de cristina.toma, 17 octombrie 2016, 10:52
Invatamantul profesional si tehnic este subiectul multor dezbateri in ultima vreme, ideea fiind cautarea de solutii pentru revigorarea acestui tip de invatamant. Aceasta are si o cauza economica: de multe ori companiile vor sa angajeze muncitori calificati dar nu gasesc.
Tocmai de aceea Forumul de Cooperare Bilaterala Romano-German a organizat o prima dezbatere „De la scoala la profesie. Corelarea sistemului de invatamant cu piata muncii”, la care au luat parte atat reprezentanti ai ministerului educatiei, ai studentilor, ai sindicatelor, ai mediului de afaceri din Romania si Germania.
In privinta popularitatii invatamantului profesional si tehnic pentre tineri, Ligia Deca, consilier de stat la departamentul educatie si cercetare de la Presedentia Romaniei, este de parere ca acesta nu are doar o problema de imagine. Insa nici perceptia in randul elevilor si al parintilor in ceea ce priveste posibilitatea de a urma o scoala profesionale sau un liceu tehnologic nu este cea mai buna. Majoritatea sunt de parere ca astfel de forme de invatamant sunt doar pentru elevii care nu pot face fata programei scolare si nu pot trece mai departe de cel mult zece clase. Pe de alta parte multi cred ca scolile profesionale sunt o adevarata sursa de „Dorei”- prototip al muncitorului neindemanatec care strica mai tot.
Pe langa perceptia asupra invatamantului profesional mai este nevoie si de o dotare corespunzatoare a scolilor profesionale si liceelor tehnologice dar si de profesori calificati sa predea in aceste scoli.
In alte tari, precum Germania invatamantul profesional si tehnologic este vazut ca orice alta forma de invatamant care permite elevului sa invete si o meserie, sa isi faca un plan de cariera si chiar sa evolueze pe filiera tehnologic-vocationala.
Stefan Schwarze, membru al Parlamentului German in Comisia pentru Familie, Persoane Varstnice, Femei si Tineret s-a dat chiar pe sine ca exemplu marturisind ca el si-a inceput cariera ca muncitor dupa ce a absolvit o scoala profesionala, a lucrat cativa ani intr-o fabrica de electrocasnice, a avut un mentor de la care a invatat multe lucruri bune, si-a continuat studiile si a evoluat in cariera. Dupa parerea domniei sale, daca nu ar fi avut acest parcurs inceput cu scoala profesionala nu ar fi fost astazi in pozitia in care se afla si nu ar fi inteles nimic din problemele cu care se confrunta societatea in care traieste.
Insa, mai mult decat atat, muncitorii calificati sunt motorul oricarei economii performante.
Sorin Campeanu, presedinte al Consiliului National al Rectorilor este de parere ca in prezent invatamantul romanesc, aici intrand si cel tehnologic si profesional se confrunta cu cateva provocari pe care trebuie sa le rezolve pentru a putea elabora un invatamant profesional dual: In primul rand nu exista o rata de reglare coerenta iar aceasta se intampla pentru ca nu avem un bacalaureat diferentiat in teoretic si vocational. Toti elevii la terminarea liceului trebuie sa dea acelasi bacalaureat teoretic, numarul celor care nu au reusit sa il ia si a celor care nici macar nu s-au prezentat crescand de la an la an si ingrosand numarul somerilor. O alta provocare este aceea a deficitului de imagine pe care il are, in general, invatamantul romanesc pe nedrept, dat fiind ca cel putin absolventii romani de invatamant superior, si-au dovedit demult competitivitatea si competenta pe o piata a muncii europeana. O alta problema este aceea a resurselor insuficiente: invatamantul dual este cea mai buna forma a invatamantului profesional dar nu se poate realiza fara colaborarea agentilor economici. Acestia din urma ar trebui stimulati si financiar, prin reducere de taxe daca fac un parteneriat cu o scoala profesionala. De asemenea, in scolile profesionale nu exista profesori suficienti de discipline tehnologice care sa le predea elevilor.
Vlad Chereches, presedinte al Aliantei Nationalea Organizatiilor Studentesti a preciazat ca o problema a tinerilor este si aceea a faptului ca – desi in universitati exista Centre de Consiliere in Cariera – acestea functioneaza mai mult cu voluntari, studenti la randul lor si foarte putini studenti apeleaza la sfaturile acestora. Pentru un astfel de centru de consiliere in cariera trebuie profesionisti in domeniu care sa discute cu studentii.
Pe de alta parte mai este nevoie si de o mai buna consiliere a elevilor in ceea ce priveste viitoarea cariera iar aceasta consiliere sa se faca dupa un program, cu profesionisti in domeniu.
Agentii economici au si ei temerile lor, in a face astfel de parteneriate cu scoli profesionale si cu elevi ai acestor scoli iar cea mai des vehiculata este aceea ca tanarul calificat, odata ce contractul cu agentul economic respectiv a expirat, adica a lucrat numarul de ani prevazuti in contract in compania care a contribuit la formarea lui va dori sa plece in alta parte sau chiar sa paraseasca tara.
Insa printre cei care isi cauta de lucru in alte tari europene se afla atat persoane calificate cat si necalificate.
Marin Florian, presedinte al Organizatiei de Tineret a Blocului National Sindical este de parere ca un rol mare in astfel de situatii ca cea descrisa mai sus il au si problemele cu care se confrunta tinerii pe piata muncii: Una dintre cele mai des intalnite este aceea ca multi tineri, chiar si calificati sunt tinuti in perioada de proba sau contract de colaborare si ani de zile de catre agentii economici. Aceasta inseamna salarii mici, posibilitatea ca oricand sa poata fi foarte usor concediati. In aceste conditii nu isi pot face un plan de viata daramite de cariera. In aceste conditii ei se duc unde sunt mai bine platiti, chiar daca aceasta inseamna sa paraseasca tara.
Desigur, exista in tara si exemple de buna practica in care tineri care au facut scoala profesionala au ramas la agentii economici cu care au facut contract pe perioada scolii profesionale dar acestea sunt inca putine si pot fi intalnite mai ales in zona Transilvaniei si Banatului.
Aceasta a fost o prima dezbatere pe marginea invatamantului profesional si probabil ca vor mai urma si altele insa din cele spuse se poate desprinde ideea ca una dintre cele mai mari probleme care trebuie rezolvate acum este aceea a corelarii invatamntului cu piata muncii insa si aceasta va cere probabil timp si schimbari in mai multe sectoare ale vietii atat econimice cat si sociale si poate ar trebui sa inceapa aceasta schimbare cu mentalitatea atat a copiilor si a parintilor cat si a agentilor economici. Si am putea incepe cu respectul fata de munca in general, si chiar fata si de munca acelora pe care de multe ori ii socotim neimportanti si aproape invizibili.