Ce au facut Bucureşti, Baia Mare, Cluj-Napoca şi Timişoara pentru a deveni Capitală Culturală Europeană 2021

Articol de Vicentiu Andrei, 16 septembrie 2016, 10:52

Candidatura orasului Bucureşti este axata in jurul vieţii culturale a Capitalei, descrisă ca un melanj bogat între cultura tradiţională, reprezentată de un sector consistent de arte ale spectacolului (teatru, operă, dans şi muzică), dar şi de o reţea extinsă şi diversă de muzee, şi o cultură de masă (recreere), reprezentată de un număr tot mai mare de festivaluri, concerte şi evenimente în aer liber, şi o scenă a artelor contemporane în rapidă dezvoltare.

Bucureştiul se laudă deasemenea cu un mare număr de evenimente şi festivaluri independente, precum Bucharest Design Week (20.000 de vizitatori) şi târgul de arte vizuale Art Safari (19.000 de vizitatori în 2015), care au educat şi au atras noi tipuri de public in vreme ce evenimentele de tip reţea precum Nopţile Albe s-au dovedit extrem de populare cu peste 100.000 de vizitatori.

Una dintre cele mai importante strategii a Bucureştiului este cea legată de dezvoltarea, susţinerea şi extinderea evenimentelor culturale în cartierele-dormitor.

Conceptul ”Oraşul In-vizibil” este un manifest al convingerii că arta face invizibilul vizibil, iar proiectul Bucureşti2021 este considerat şi o docu-dramă în continuă evoluţie.

O serie de proiecte şi programe au fost propuse în dosarul de candidatură.
Un exemplu este ”Poveşti în dormitor”, propus de Teatrul Odeon şi porneşte de la condiţiile de locuit în marile cartiere de blocuri bucureştene, ce alcătuiesc cele aproape 70 de comunităţi/cartiere informale ale oraşului.

Si festivalurile sunt un bun câştigat de bucureşteni.
Festivalul de Artă şi Tehnologie AmberArt, Festivalul Internaţional Spotlight, iMAPP Bucureşti, Festivalul de Film Experimental, Bienala de Coregrafie Contemporană, Bucharest International Dance Film Festival sunt câteva dintre atracţiile oraşului.

Bucureştiul propune platform-cheie, precum reconstruirea Muzeului Naţional de Artă Contemporană, renovarea unui Muzeu şi Centru Cultural al Romilor si ArCuB ca motor al procesului de castigare a titlului de Capitala culturala Europeana.

Pentru desfăşurarea evenimentelor culturale în 2021, Bucureştiul dispune de 36 de spaţii construite, 27 de spaţii deschise, 12 drumuri care pot fi închise temporar (în weekend) şi nouă camera urbane, conform Planului Integral de Dezvoltare Urbană.

Candidatura Bucureştiului va fi susţinută în faţa comisiei de actriţa Maia Morgenstern.

Propunerea celor din Baia Mare se bazează şi pe activitatea editorială, arhitectură, fotografie si IT&C.

Baia Mare găzduieşte una dintre cele mai prestigioase şi active biblioteci din România, cu o prezenţă excelentă în Europa.
Design-ul, activitatea editorială, arhitectura, fotografia, IT&C şi toate celelalte zone de activitate conexe sunt într-o continuă creştere, deoarece economia noastră creativă emergentă se ridică la aproape o cincime din PIB-ul local.

Oraşul dispune de un teatru de vară, un stadion, o sală sportivă polivalentă, 10 galerii de artă, 15 saloane de conferinţe şi ateliere, şase biserici şi catedrale, un teatru municipal, un teatru de păpuşi, o bibliotecă cu destinaţii multiple şi clădire adecvată pentru evenimente, o Casă de Cultură a Tineretului.

Cluj-Napoca se bazează pe conexiunea dintre Est şi Vest, iar unul dintre sloganurile sale este ”Cultura Conectează”.

Cluj-Napoca este un oraş în plină expansiune, din perspectiva numărului de manifestări artistice.
În 2015, oraşul a găzduit mai bine de 2.000 de evenimente culturale.
Peisajul cultural e completat şi de cel puţin 100 de festivaluri, care propun anual evenimente din domeniul teatrului, literaturii, al dansului, al muzicii, al artelor vizuale – atât tradiţionale, cât şi contemporane.

Conceptul candidaturii clujene este «East of West», idee care enunta faptul ca orasul este în egală măsură cosmopolit şi occidental în estul Europei şi un oraş estic mijlociu, de provincie, în vestul continentului.

O propunere a clujenilor este legată de Muzeul Etnografic al Transilvaniei, care va fi extins înspre pădurea Hoia-Baciu, despre care se spune că ar fi bântuită.
Aici vor fi recontextualizate mituri din Transilvania sau alte mituri contemporane.
Vizitatorii europeni vor putea vedea lucrări de artă etnografice despre lumi imaginare şi vor putea traversa spre alte lumi cele 12 ţinuturi de dincolo de pădure, în cadrul unor ateliere, expoziţii şi vizite ghidate.

Timişoara se ghidează după mesajul ”Luminează oraşul prin tine!”.
Oraşul găzduieşte anual între 3.500 şi 4.000 de evenimente culturale, iar 85-88% din bugetul cultural local este investit în susţinerea instituţiilor publice, doar 12-15% fiind rezervat sectorului independent şi ONG-urilor.

Timişoara şi-a structurat programul cultural sub forma unei călătorii, cu ”staţii- program/proiect” şi trasee pe şi de-a lungul canalului Bega, care conectează idei, oameni si locuri.

Oraşul de pe Bega dispune de 24 de biblioteci, 19 cinematografe, 11 săli de conferinţă, 14 galerii de artă contemporană, şase teatre, patru muzee, Filarmonica şi Opera, patru spaţii culturale, 47 de situri de patrimoniu, 24 de şcoli, opt centre ale industriei culturale şi creative, 340 de pieţe şi curţi interioare, 18 clădiri publice şi comerciale şi două centre de tranzit pentru refugiaţi.