VIDEO: Greenpeace: doar un sfert din suprafata Romaniei mai este acoperit de paduri

Articol de , 20 aprilie 2016, 11:34

Suprafata acoperita de paduri in Romania este in prezent de numai 27% din teritoriul national, mult sub media Uniunii Europene, de 33% si mult sub nivelul optim calculat de specialisti, de 35% din suprafata totala a unei tari.

In plus, in Romania se taie ilegal, in fiecare an, 8.800.000 de metri cubi de lemn, care se adauga cantitatilor de lemn taiate legal.
Asta spune cel mai recent raport al organizatiei Greenpeace pe tema despaduririlor masive si, mai ales, ilegale, din tara noastra.

Cat se taie ilegal

Conform Greenpeace, in perioada 2013-2014 autoritatile au inregistrat peste 45.500 de cazuri de taieri ilegale, adica o medie de peste 60 de cazuri pe zi.
Prin comparatie, in perioada 2009-2011 se inregistrau 30 de taieri ilegale pe zi, iar in 2012 se ajunsese la 50 de cazuri pe zi.

Daca privim jumatatea plina a paharului am putea spune ca numarul crescand de cazuri sesizate de autoritati de la an la an sunt urmare a cresterii eficientei luptei impotriva despaduririlor ilegale. Dar pesimistii ar putea spune ca procentul de hotii identificate nu a crescut, pur si simplu cresc foarte mult jafurile din paduri.

Dupa cum spune Greenpeace, ca numar de taieri ilegale, in perioada 2013-2014 cele mai multe s-au inregistrat in judetul Arges (5800), urmat, la mare distanta de judetul Bacau (3500) si de judetul Mures (3300). Dar, ca volum de lemn taiat, in 2013 si 2014 pe primul loc se afla Clujul, cu 380.000 de metri cubi, apoi Alba, cu 230.000 de metri cubi si Maramures 180.000 de metri cubi

Din pacate, autoritatile sunt prea blande: in cel mai bun caz, adica intr-un singur judet, doar 45% din cazurile sesizate s-au incheiat cu trimiterea in judecata a vinovatilor.
In rest, doar una din trei infractiuni se incheie cu un proces, iar in unele judete doar unul din sase infractori prinsi ajunge in fata tribunalului.

Raportul Curtii de Conturi

Conform unui raport al Curtii de Conturi, in perioada 1990­ – 2011, s­-au taiat ilegal si s­-au valorificat peste 80 milioane metri cubi de lemn.

Autorii raportului precizeaza ca ”Un calcul in care s­-a luat pretul cel mai mic, de 70 euro/metru cub lemn de foc, ne arata ca valoarea acestor taieri depaseste cifra de 5 miliarde euro. Aceasta cifra este departe de a fi cea reala, intrucat cea mai mare parte a arborilor taiati din padurile Romaniei au luat calea strainatatii (…) la preturi cu mult mai mari decat pretul minim stabilit pentru lemnul de foc”.

Doar in dosarul Retrocedarilor abuzive de paduri, DNA estima o frauda de peste 300 de milioane de euro.

Problema nu este doar ca se taie masiv, problema este ca nici nu se reimpadureste pe masura ce se taie.

Una din concluziile raportului facut de Curtea de Conturi este ca, insumand taierile de arbori din padurile proprietate de stat si privata, in perioada 2005 ­- 2011 s-­a defrisat padurea pe o suprafata totala de 292.000 ha.

In acelasi interval, s­-au regenerat total si s­-au efectuat lucrari de regenerare artificiala pe o suprafata de numai 120.000 ha.

Retrocedarile abuzive

In raportul sau, Curtea de Conturi da exemple socante:

• Mai multe comisii locale de pe raza judetului Arges au propus, iar Comisia judeteana Arges a validat, reconstituiri de drepturi de proprietate in padurea TRIVALE, desi aceasta padure a fost intotdeauna in proprietatea Statului.
• Padurea COMOROVA, singura padure de pe litoralul romanesc al Marii Negre si cea mai importanta padure din punct de vedere stiintific a fost creata prin eforturile de 20 de ani (1890 – 1910) ale silvicultorilor, sub patronajul regelui CAROL I din fonduri bugetare ale Statului. Totusi, in 1998 Guvernul a trecut suprafaţa de 520 ha in administrarea Consiliului local Mangalia. Iar in anul 2003 Consiliul local Mangalia a aprobat folosirea definitiva, sau temporara a terenurilor forestiere in suprafata de 430 ha pentru extinderea intravilanului municipiului Mangalia, adica s-a dat aprobare pentru defrisare in vederea construirii.

Sunt numai doua dintre exemplele concrete de abuz evidentiate de Curtea de Conturi.