Bine de citit: “Omul din castelul înalt”
Articol de razvanursuleanu, 19 noiembrie 2026, 09:30
Am încercat să mă uit la serialul realizat după carte. Am rezistat doar două episoade, și nu pentru că e un serial nereușit, ci pentru că legătura acestuia cu romanul este practic inexistentă. Un serial SF de acțiune și doar atât, nimic din rafinamentul, profunzimea și eleganța stilului și ideilor lui Philip K. Dick.
xxx
Cum ar fi arătat prezentul dacă puterile Axei ar fi ieșit învingătoare în cel de-al doilea război mondial? Îmi amintesc de acel film intitulat “Fatherland”, realizat în anii ’90, în care Rutger Hauer joacă rolul unui ofițer SS într-o Germanie care a ocupat întreaga Europă de mai bine de douăzeci de ani. Războiul s-a încheiat iar lumea s-a obișnuit deja cu regimul nazist, pentru că oamenii se pot obișnui de fapt cu orice, atâta vreme cât reușesc să supraviețuiască.
Romanul “Omul din castelul înalt”, apărut cu mult timp înainte de “Fatherland” și de “SS Great Britain” (textul semnat de Len Deighton în care descoperim un univers similar), ne oferă o viziune distopică a Statelor Unite ale Americii, țară care la rândul ei a pierdut războiul și se află sub ocupație japoneză.
Numai că Philip K. Dick, maestrul absolut al literaturii SF așa cum eu îl consider, merge mult mai departe cu imaginația. În această Americă ocupată de imperiul soarelui răsare se întâmplă uneori să mai apară câte o falie aproape imperceptibilă care perturbă realitatea, o fisură măruntă în spațiu-timp prin care se poate întrezări un viitor alternativ, acela în care aliații au ieșit învingători.
Dacă ar fi să prezint într-o singură frază “Omul din castelul înalt”, nu mă pot gândi decât la “Cum ar fi dacă lucrurile ar fi așa cum sunt?”
Dar aș prefera totuși să îl citez pe autor, cuvintele sale cred că definesc cel mai bine acest roman excepțional…
“Nimeni nu va ști, dacă nu a văzut.”