Pensiile din 2027: ce se știe despre indexare și cum sunt afectați pensionarii din București
După doi ani fără indexări, Guvernul ia în calcul majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2027, însă procentul nu a fost stabilit, în timp ce inflația și scumpirea serviciilor continuă să afecteze bugetele celor aproape 467.000 de pensionari din Capitală.
Articol de bucurestifm, 18 noiembrie 2026, 14:43
Indexarea pensiilor din 2027, între promisiuni și constrângeri bugetare
Pensionarii ar putea primi pensii mai mari de la 1 ianuarie 2027, după doi ani în care veniturile au rămas neindexate. Premierul Luca Niculescu a declarat că o majorare este foarte probabilă, însă procentul și calendarul exact depind de situația bugetară.
Discuțiile din Guvern arată însă diferențe de abordare. Ministrul Muncii, Florin Manole, susține aplicarea formulei de indexare prevăzute de lege, care ia în calcul inflația și creșterea reală a câștigului salarial mediu brut. Ministrul a avansat o estimare preliminară de 7,3%, iar costul unei asemenea majorări ar fi de aproximativ 9,6 miliarde de lei.
De cealaltă parte, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține o creștere prudentă și sustenabilă, pentru a evita dezechilibrele bugetare. Acesta nu a avansat un procent, precizând că decizia va fi luată după analizarea datelor financiare.
Așadar, indexarea de 7,3% nu reprezintă o decizie oficială, iar valoarea majorării va fi cunoscută după stabilirea bugetului pentru 2027.
Ce spun pensionarii din București despre o nouă indexare
Pentru mulți pensionari din Capitală, discuțiile despre o eventuală majorare sunt privite cu neîncredere, după doi ani în care veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.
„Mai degrabă nu cred că se va face nicio indexare, adică suntem și noi realiști vizavi de ce vedem și ce înțelegem”, a declarat o pensionară.
Alți bucureșteni consideră că o majorare de câteva procente nu va putea compensa pierderea puterii de cumpărare din ultimii ani.
„Chiar dacă se vor indexa pensiile, nu vor acoperi cheltuielile. Trebuia anul ăsta 45% să fi avut în plus față de ce aveam în 2024”, spune unul dintre pensionari.
Un alt bucureștean atrage atenția că indexarea din 2027 ar trebui să țină cont și de scumpirile din anii anteriori: „Indexarea care se preconizează că o să fie în 2027 ar fi trebuit să se pună peste indexările din 2025, 2026, ceea ce nu cred că se va întâmpla”.
Cum au evoluat pensiile și inflația în ultimii doi ani
Potrivit Legii 360/2023, valoarea punctului de referință ar trebui majorată anual, de la 1 ianuarie, în funcție de rata medie anuală a inflației și de 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut. Aplicarea acestei formule a fost însă amânată succesiv pentru anii 2025 și 2026, prin măsuri legislative adoptate de Guvern.
Ultima majorare generală a valorii punctului de pensie a avut loc în ianuarie 2024, când aceasta a crescut cu 13,8%, de la 1.785 la 2.032 de lei.
În același timp, prețurile au continuat să crească. Potrivit Institutului Național de Statistică, rata anuală a inflației a ajuns la 9,9% în septembrie 2025 și la 6,61% în septembrie 2026. Calculată succesiv, creșterea cumulată a prețurilor în acest interval este de aproximativ 17,1%.
Impactul este important mai ales pentru pensionarii cu venituri mici, care au puține posibilități de a-și ajusta cheltuielile. Indemnizația socială pentru pensionari, cunoscută drept pensia minimă, a rămas la 1.281 de lei în perioada 2024-2026.
La nivel național, pensia medie lunară a fost de 2.942 de lei în trimestrul al doilea din 2026. În București, pensia medie de asigurări sociale de stat a ajuns la 3.579 de lei, una dintre cele mai mari valori din țară.
La ce cheltuieli renunță pensionarii din Capitală
Creșterea prețurilor se reflectă direct în cumpărăturile și cheltuielile lunare ale bucureștenilor. Întrebați la ce au fost nevoiți să renunțe pentru a se încadra în buget, pensionarii vorbesc despre reducerea cumpărăturilor alimentare și eliminarea produselor considerate mai puțin necesare.
„Majoritar la produsele mai de lux”, spune o pensionară, care adaugă că a fost nevoită să cumpere și mai puțină carne din cauza prețurilor ridicate.
Pentru alții, economiile s-au transformat într-o soluție de supraviețuire de la o lună la alta.
„În primul și în primul rând la mâncare am renunțat, pentru că s-a scumpit în ultimul an. Reușeam să pun deoparte niște bani, acum nu mai. Intru în ce am economisit până acum”, povestește un bucureștean.
Un alt trecător rezumă situația printr-un răspuns scurt: „La toate”, menționând inclusiv medicamentele și întreținerea.
Facturile la utilități, o problemă în apropierea iernii
Pe lângă alimente, serviciile și utilitățile reprezintă o presiune importantă asupra bugetelor pensionarilor, mai ales în sezonul rece.
Datele Institutului Național de Statistică pentru septembrie 2026 arată că serviciile s-au scumpit cu 11,12% față de aceeași lună a anului trecut, în timp ce mărfurile alimentare au înregistrat o creștere de 3%, iar cele nealimentare de 7,06%.
Printre cele mai mari scumpiri din categoria serviciilor s-au numărat cele pentru apă, canalizare și salubritate, cu 14,11%, în timp ce energia termică s-a scumpit cu 10,70%. Chiriile au înregistrat o creștere anuală de 39,46%.
Pentru pensionarii care locuiesc în Capitală, facturile de iarnă pot însemna o parte importantă din veniturile lunare. Unii spun că ajung să amâne plata întreținerii sau să reducă alte cheltuieli pentru a putea achita utilitățile și tratamentele.
„Cam 90%”, estimează o bucureșteancă atunci când este întrebată cât din venit îi este consumat de facturi.
Un alt pensionar explică dificultățile cu care se confruntă în sezonul rece și eforturile de a limita consumul:
„Mult, foarte mult înseamnă și utilitățile. Apa a crescut de nu știu câte ori, întreținerea foarte mare. Stau cu frica în sân acum pentru gaze. Și dacă pun temperatura ambientală 22,5, când e mai ger afară mi se face frig și trebuie să o dau la 23, uneori 23 și jumătate. 250-300 de lei pe lună plăteam anul trecut, singur”.
Alți pensionari estimează că facturile de iarnă le consumă între 20% și 30% din pensie, fără să știe cât vor avea de plătit până la finalul sezonului rece.
„Facturile la început de iarnă cântăresc să zicem 20-30%, nu știm ce o să fie în cursul iernii sau la sfârșitul iernii”, spune un bucureștean.
Presiunea cheltuielilor este rezumată de un alt trecător printr-o întrebare retorică: „Ce faci cu 50 de lei sau 100 de lei când gigacaloria s-a scumpit, când curentul s-a scumpit, când gazele s-au scumpit? Au ajuns pensionarii să fure o conservă”.
Ce se întâmplă cu pensiile de la 1 ianuarie 2027
Premierul Luca Niculescu a declarat că o indexare a pensiilor este foarte probabilă de la 1 ianuarie 2027 și că nu ia în calcul varianta în care aceasta nu s-ar realiza. Totuși, șeful Guvernului a precizat că procentul și calendarul depind de datele prezentate de Ministerul Finanțelor.
Ministrul Muncii, Florin Manole, susține aplicarea formulei legale și urmează să prezinte propunerea după centralizarea datelor necesare de la Casa Națională de Pensii Publice.
Pentru cei aproape 467.000 de pensionari din București, rămâne de văzut dacă majorarea anunțată va fi suficientă pentru a recupera o parte din puterea de cumpărare pierdută în ultimii doi ani.
Autor: Filip Novac