Topul Firmelor din București. Cum arată economia Bucureștiului?

Ce arată Topul Firmelor din București 2025 despre economia Capitalei și perspectivele sale de dezvoltare?

Articol de Monica Liche, 26 octombrie 2026, 16:43

Care sunt domeniile de vârf, ce spun cifrele despre economia Capitalei și cum sprijină Camera de Comerț dezvoltarea firmelor locale? Discutăm despre performanță, internaționalizare și viitorul economic al Bucureștiului cu Iuliu Stocklosa, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), invitatul lui Răzvan Ursuleanu, În Comunitate.

Bucureștiul produce peste un sfert din economia României

Cât de mult contează Bucureștiul pentru economia României? Capitala concentrează o parte importantă a investițiilor străine și contribuie substanțial la produsul intern brut al țării. Iuliu Stocklosa, președintele CCIB,  a prezentat câteva cifre care arată de ce ceea ce se întâmplă economic în București are efecte la nivel național.

„Noi reprezentăm mediul de afaceri din București, care an de an are realizări deosebite. (…) PIB-ul Bucureștiului reprezintă 25,5% din PIB-ul României (…) Bucureștiul este important  pentru că atrage foarte multe investiții, deci până acum a atras în jur de 44% din investițiile străine directe în România și, de asemenea, Bucureștiul este una dintre zonele țării (…) care nu prea au șomaj. Șomajul este zero și, din cauza asta, nivelul de trai al cetățenilor bucureșteni este mult mai ridicat față de media țării.”

 Ce spun cifrele despre economia Capitalei

Dincolo de știrile despre taxe, scumpiri și dificultăți economice, există și companii care continuă să crească. La cea de-a 33-a ediție a Topului Firmelor din București, Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București a premiat peste 7.500 de firme. Iuliu Stocklosa spune că a crescut și numărul companiilor care și-au depus bilanțurile, iar serviciile ocupă un loc important în economia Capitalei.

„Și în acest an avem o creștere, deci România a fost pe creștere, Bucureștiul, bineînțeles, și mai bine, și am avut o creștere pentru numărul de firme care și-au depus bilanțul de 2,4% față de anul trecut (…) iar în total am premiat anul ăsta peste 7.500 de firme. Asta, premiere, înseamnă de la locul 1 la locul 10, în fiecare cod CAEN și după cele cinci domenii de dimensiune ale companiilor (…) Cele mai multe firme sunt din domeniul serviciilor și vreau să vă dau o informație: când se spune de exportul românesc, niciodată nu sunt trecute serviciile care aduc venituri foarte mari României la export și aici discutăm de partea de IT, partea de proiectare, care sunt valori foarte mari.”

România și Japonia pregătesc noi colaborări

O delegație economică românească s-a întors din Japonia cu noi contacte de afaceri și perspective de colaborare în cercetare și energie. Peste 30 de companii au participat la deplasare, iar întâlnirile au avut loc în patru orașe japoneze.

„Am avut întâlniri B2B, deci între companiile participante, și am avut peste 30 de companii care m-au însoțit în această deplasare. (…) Noi am anunțat înainte să ajungem acolo cu ce companii venim și ne-au pus în legătură cu companii partenere din orașele respective. (…) De asemenea, s-a semnat un memorandum de înțelegere între o firmă japoneză, Kawasaki Heavy Industries, și Transgazul, care, din punctul meu de vedere, este o realizare deosebită pentru folosirea hidrogenului în energia verde a viitorului. (…) Eu sper că imediat, în următoarea perioadă de timp, să pornească acest proiect (…) pentru că după aceea putem să vindem noi, la rândul nostru, know-how-ul pentru așa ceva.”

Firmele au nevoie de reguli care să nu se schimbe de la un guvern la altul

Cum poate o companie să facă investiții pe termen lung dacă regulile se schimbă odată cu fiecare nouă conducere? Este una dintre problemele ridicate de mediul de afaceri. Iuliu Stocklosa consideră că România are nevoie de o strategie economică stabilă, care să fie respectată indiferent de cine ajunge la guvernare. Altfel, proiectele sunt întrerupte, iar investițiile devin mai greu de planificat.

„Din experiența mea, și internațională, pot să vă spun că atunci când vrei să dezvolți o zonă trebuie să dai niște facilități. (…) Sunt multiple moduri de a sprijini dezvoltarea. De fapt, statul român trebuie să sprijine dezvoltarea companiilor. Este bine să se creeze acea politică de țară în care, și peste 10 ani, și peste 15 ani, când ți-ai făcut politica de țară, e bine să nu poată să o schimbe nimeni, pentru că știți ce se întâmplă la ora actuală: se schimbă conducerea (…) și o luăm de la capăt. (…) Dacă se creează o politică de țară pe 10 ani, pe 20 de ani (…) toți cei care vor veni să conducă țara, mă refer la guvernele următoare, trebuie să meargă pe politica respectivă. Dacă fac treaba asta, vă spun, România va crește extraordinar.”

Un port la București? 

Bucureștiul are aeroport, legături rutiere și feroviare, dar ar putea avea și un port? Iuliu Stocklosa crede că o asemenea investiție ar aduce beneficii importante întregii zone București–Ilfov. Transportul naval este mai ieftin, iar un port ar putea atrage noi investitori.

„Eu mi-aș dori să avem un port la București, pentru că atunci zona București–Ilfov, zona metropolitană București–Ilfov, s-ar dezvolta și mai bine, pentru că transportul naval, știți că este foarte ieftin, comparabil cu transportul auto sau cu calea ferată. Avem aeroport, înțeleg că se va construi al doilea aeroport, deci va fi un nod extraordinar în care foarte mulți investitori vor veni. Din câte știu eu, ăsta este cam 70% terminat, ar mai trebui investiți 30% și sunt sigur că, cu ajutorul Uniunii Europene, avem șanse să îl terminăm, dar cineva trebuie să pună proiectul pe masă.”