Școala din spital. Cum își continuă studiile copiii care luptă cu boala?
Pentru un copil care trece printr-o boală gravă, viața se schimbă radical. Dar boala nu ar trebui să însemne și întreruperea educației.
Articol de Monica Liche, 22 octombrie 2026, 16:40
Prin proiectul „Școala din spital”, copiii care nu pot merge la cursuri din motive medicale au posibilitatea să continue să învețe chiar în unitățile sanitare, cu profesori și un program adaptat stării lor de sănătate. Discutăm cu dr. Andreea Nicoleta Șerbănică, medic primar pediatru, specialist în onco-hematologie pediatrică și coordonatoarea proiectului „Școala din spital” din cadrul UMF „Carol Davila” București, invitata Ioanei Brușten, În Comunitate
Școala din Spital
Pentru un copil care petrece luni întregi în spital, viața nu mai seamănă deloc cu cea de dinainte. În locul colegilor, al pauzelor și al orelor de curs apar tratamentele, investigațiile și zilele petrecute într-un salon. Dar școala poate rămâne parte din viața lui. Medicul Andreea Șerbănică explică de ce continuarea educației înseamnă mai mult decât recuperarea unor lecții.
„Trec mai ușor, trec mai ușor peste acest diagnostic. (…) Această școală, inițial a pornit pentru pacientul oncologic, pacientul pediatric. Toate protocoalele care au crescut această supraviețuire a copilului de astăzi, copilul care a fost cândva diagnosticat cu un cancer, s-au axat foarte mult pe această multidisciplinaritate în ceea ce privește pacientul abordat complementar dincolo de diagnostic. Și atunci este foarte important să menționez că Școala din Spital este unul din proiectele mari ale medicinei și este la nivel european dezvoltată pentru că pacientul oncologic acum are o supraviețuire foarte importantă și atunci copiii trebuie să înțeleagă că dincolo de acest diagnostic există o viață, o viață care poate fi înfrumusețată de noi, care venim fiecare cu un aport medical, educațional, psihologic, din toate punctele, astfel încât acești copii să fie din ce în ce mai bine.”
Școala vine la patul copilului
Cum arată o oră de școală pentru un copil care face chimioterapie sau trece printr-un tratament dificil? Uneori, profesorul vine chiar lângă pat. Alteori, copiii pot învăța împreună, în grupuri mici. Nu există presiunea unei clase obișnuite, iar lecțiile sunt adaptate stării de sănătate a fiecăruia.
„Școala în spital este o școală adaptată. O școală adaptată la nivelul special al copilului. Nu se pune presiune sub nicio formă. Copilul este într-un mediu spitalicesc, unde suferă tratamente, manevre invazive. Școala se întâmplă cu un cadru didactic care este angajat al școlii. Este un cadru didactic cu minim trei ani de experiență, care, clar, este un cadru empatic.Primul criteriu a fost inclusiv criteriul de voluntariat. (…)Aceste cadre vin, se conectează cu copilul, se adaptează la puterea lui, la starea lui. (…) Se împrietenește cu el și actul didactic se face unul la unu sau în grupe mici de maximum trei sau cinci copii.”
Peste 100 de copii învață deja prin „Școala din Spital”
„Școala din Spital” nu se mai adresează doar copiilor diagnosticați cu boli oncologice. Programul poate include și elevi care au nevoie de îngrijire îndelungată pentru alte afecțiuni cronice. În București, proiectul a fost pregătit pentru zece spitale. Medicul Andreea Șerbănică vorbește despre primii elevi înscriși.
„Legea nu mai include doar pacientul oncohematologic, ci include toate diagnosticele cronice. Pacienți cu dializă, pacienți operați pe cord deschis, pacienți cu afecțiuni grave din ortopedie, pacienți cu arsuri grave, pacienți cu boli respiratorii cronice (…) Acum, din 5 octombrie, de când a fost deschis oficial, noi lucrăm în patru spitale, deja avem 106 pacienți cronici, elevi, în diferite cicluri. Avem preșcolari, avem antepreșcolari, avem în ciclul gimnazial, avem inclusiv adolescenți la liceu (…) În următoarele zile urmează să trimitem solicitarea și pentru celelalte spitale.”
Cum poate un copil bolnav să continue școala fără să-și piardă locul în clasă?
Pentru părinții unui copil cu o boală cronică, grijile sunt deja multe. La acestea se adaugă și ce se întâmplă cu anul școlar, cu notele și cu locul copilului în clasa lui? Vestea bună este că există o procedură prin care elevul poate continua să învețe, fără să piardă legătura administrativă cu școala de unde provine. Totul începe cu medicul curant.
„Medicul curant ia legătura cu cadrul monitor și cadrul monitor este responsabil de completarea acestui dosar împreună cu părintele sau aparținătorul legal al pacientului. Se face acest dosar, se trimite o adeverință către unitatea școlară de care aparține copilul. Copilul nu își pierde locul în unitatea de învățământ de unde aparține, își menține locul pe toată perioada școlarizării în Școala din Spital, iar ulterior tot cadrul monitor se ocupă de reintegrarea copilului împreună cu părintele. Se eliberează o adeverință cu o situație școlară pe tot ce s-a petrecut pe perioada cât elevul a fost în Școala din Spital și ulterior copilul se reintegrează.”
Uneori, 10 minute de școală înseamnă o zi câștigată
Într-un spital, o oră de curs nu trebuie să dureze 50 de minute ca să conteze. Pentru un copil slăbit de boală sau de tratament, chiar și un sfert de oră în care ascultă o explicație, rezolvă un exercițiu sau vorbește cu profesorul poate însemna enorm. Medicul Andreea Șerbănică spune că întâlnirile cu profesorii îi ajută pe copii să păstreze legătura cu viața lor obișnuită și că echipa a observat inclusiv o mai bună cooperare cu tratamentul.
„Noi adaptăm clar la starea pacientului, la starea copilului. (…) Nu se pune presiune, deci actul didactic este adaptat atât la nevoile, cât și la posibilitățile copilului. Atâta timp cât copilul reușește să se concentreze 10-15 minute, aceea este ora în care copilul a câștigat ceva: a câștigat o informație, a câștigat un proiect, a câștigat o conectare cu o altă persoană. Știți că educația aceasta prin Școala din Spital, ce am observat noi, a crescut inclusiv complianța la tratament și inclusiv copiii așteaptă cu nerăbdare să vină cadrele didactice (…) Ei au observat că le trece timpul mai repede, își mențin o legătură inclusiv cu colegii, pentru că, ținând pasul cu educația, își reiau legăturile cu colegii, întreabă de teme.”
Profesorii aduc un strop de normalitate și părinților și copiilor
Când un copil este bolnav, întreaga familie trăiește după programul tratamentelor și al spitalului. Pentru părintele care îi stă alături zi și noapte, câteva minute de liniște pot deveni prețioase. În „Școala din Spital”, profesorii nu îi ajută doar pe copii să învețe. Prin relația de încredere pe care o construiesc cu cei mici, le oferă și mamelor un scurt răgaz, iar uneori îi aduc pe părinți și pe copii împreună în activități care seamănă cu cele de acasă.
„Cei mici de obicei se leagă destul de tare de cadrele didactice și aici vin chiar cu un secret: și mamele se bucură de această conectare, pentru că reușesc să aibă un răgaz. (…) După ce se creează o legătură, o legătură de încredere, mama nu de multe ori lasă cadrul didactic cu copilul pentru acele 15-20 de minute, 30 de minute, cât poate. Exact. Și contează foarte mult. Devin mai jucăuși, devin mai veseli. De asemenea, avem consilieri psihologici care ajută atât mama, cât și copilul.”
„Cei mici de obicei se leagă destul de tare de cadrele didactice și aici vin chiar cu un secret: și mamele se bucură de această conectare, pentru că reușesc să aibă un răgaz. (…) După ce se creează o legătură, o legătură de încredere, mama nu de multe ori lasă cadrul didactic cu copilul pentru acele 15-20 de minute, 30 de minute, cât poate. Exact. Și contează foarte mult. Devin mai jucăuși, devin mai veseli. De asemenea, avem consilieri psihologici care ajută atât mama, cât și copilul.”