Break the fake: Cum ne influențează platformele digitale alegerile
Articol de Vicentiu Andrei, 7 octombrie 2026, 09:01
Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Bine te-am regăsit!
Continuăm mini-seria despre capcanele digitale. Astăzi, despre modul în care recomandările algoritmice limitează și influențează alegerile făcute de consumatori.
Interacționăm zilnic cu sistemele de recomandare atunci când folosim servicii și aplicații digitale, de la magazine online și platforme de streaming de filme și seriale, până la agregatoare de știri. Aceste sisteme se bazează pe algoritmi care încearcă să anticipeze ce i-ar putea plăcea unui utilizator, de exemplu, ce film ar vrea să vadă, pe baza celor vizionate deja în aplicație.
Mai exact, ele folosesc informații despre preferințele și comportamentul anterior al utilizatorului pentru a estima dacă i-ar plăcea anumite produse sau conținuturi noi. În baza criteriilor de selecție, algoritmii decid ordinea în care utilizatorul vede conținut nou (de exemplu, postări pe rețelele sociale) sau produse recomandate.
Una dintre provocările sistemelor de recomandare este că, deși pot ajuta utilizatorii să ia decizii mai ușor și să descopere opțiuni relevante, fac acest lucru tocmai prin restrângerea alegerilor disponibile. Cu alte cuvinte, orice sistem de recomandare filtrează într-un anumit fel opțiunile la care utilizatorii ajung să aibă acces.
Sistemele de recomandări sunt folosite pentru a personaliza experiența consumatorilor atunci când utilizează un serviciu, ceea ce, bineînțeles, este de mare ajutor pentru noi. Problema apare atunci când oamenii nu știu că această personalizare are loc, când ea produce efecte inechitabile sau când îi dezavantajează în mod special pe consumatorii vulnerabili. În astfel de situații, riscul ca personalizarea să devină o formă de exploatare crește.
De exemplu, prețurile personalizate, care presupun afișarea unor prețuri diferite pentru persoane diferite, sau acordarea de reduceri doar anumitor clienți. Companiile stabilesc aceste prețuri în funcție de cât estimează că este dispus să plătească fiecare consumator, cu scopul de a-și crește profiturile. În multe situații, prețurile personalizate pot avea efecte pozitive, contribuind la creșterea volumului total al vânzărilor și la bunăstarea consumatorilor. Există însă și cazuri în care această practică îi poate dezavantaja și le poate provoca prejudicii.
Un alt exemplu sunt clasamentele personalizate. Platformele pot ordona rezultatele nu doar după căutarea utilizatorului, ci și în funcție de locație, istoricul de navigare sau achizițiile anterioare. Cum oamenii tind să favorizeze primele rezultate afișate, această ordine le poate influența alegerile și îi poate orienta spre opțiuni mai profitabile pentru companie.
În prezent, UE lucrează la o inițiativă legislativă care să combată mai eficient aceste practici, numită Digital Fairness Act.
Atât pentru azi, rămâi cu București FM, sursa sigură de informații!
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
