Break the fake: Click-uri cu capcane digitale
Articol de Vicentiu Andrei, 30 septembrie 2026, 13:48
Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Bine te-am regăsit!
Continuăm mini-seria despre capcanele digitale. Astăzi, vorbim despre personalizare bazată pe date.
Personalizarea a devenit una dintre caracteristicile definitorii ale marketingului digital modern. Companiile nu se mai bazează doar pe segmentarea generală în funcție de criterii demografice, ci folosesc volume mari de date despre consumatori, colectate în mediul digital, pentru a transmite mesaje, oferte și experiențe adaptate fiecăruia în parte. Personalizarea poate ajuta firmele să își fidelizeze clienții și să își mărească vânzările.
De exemplu, un mare magazin online prezent la nivel global îți sugerează produse în funcție de ce ai căutat, cumpărat sau chiar doar accesat. În plus, prețurile nu sunt întotdeauna aceleași pentru toată lumea și în orice moment, ci sunt ajustate în funcție de factori precum cererea, istoricul cumpărăturilor sau prețurile concurenței. În acest context, inteligența artificială este folosită, printre altele, pentru a anticipa mai precis comportamentul, preferințele și dorințele consumatorilor.
În prezent, datele noastre sunt colectate nu doar de computere și telefoane; acum, orice dispozitiv smart poate colecta constant și intruziv informații despre comportamentul utilizatorilor, de la televizoarele și boxele inteligente, la brățările de fitness sau asistenții pentru locuință.
Ce date sunt colectate, de fapt?
Este vorba despre:
- Date demografice – vârstă, gen, locație, ocupație etc.
- Date comportamentale – istoricul de navigare, interacțiunea cu diverse tipuri de conținut, comportamentul de cumpărare.
- Date psihografice – valorile, interesele și stilul de viață al clienților.
- Date tranzacționale – istoricul cumpărăturilor: ce produse au cumpărat oamenii, când le-au cumpărat, cât cheltuiesc de obicei etc.
Prin urmare, unde se termină un serviciu util și unde începe supravegherea consumatorului? Aceste practici de personalizare ridică probleme importante legate de protecția datelor personale, consimțământ și încrederea consumatorilor.
De, exemplu, inteligența artificială permite personalizarea rapidă și anticiparea comportamentului consumatorilor, dar funcționează adesea ca o „cutie neagră”, ceea ce înseamnă că nici consumatorii și, uneori, nici specialiștii în marketing nu înțeleg clar cum sunt luate anumite decizii. În plus, personalizarea bazată pe AI poate reproduce sau amplifica, fără intenție, biasuri și forme de discriminare, integrând astfel inegalități sociale deja existente în practicile de marketing.
Atunci când personalizarea este perceputa ca fiind intruzivă și manipulatoare, încrederea consumatorilor scade, aceștia fiind mai puțin dispuși să urmeze recomandările făcute de algoritmi.
În prezent, UE lucrează la o inițiativă legislativă care să combată mai eficient aceste practici, numită Digital Fairness Act.
Atât pentru azi, rămâi cu București FM, sursa sigură de informații!
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
