Reforma educației din România și provocarea inteligenței artificiale

Copiii ies din școală fără instrumentele de care au nevoie în viață

Rezultatele PISA deschid o discuție care merge dincolo de note sau clasamente. Pentru Daniel David, problema apare atunci când un copil termină școala, dar nu reușește să folosească ceea ce a învățat în viața de zi cu zi și devine mai vulnerabil în fața informațiilor false sau manipulatoare.

„Țara are o problemă majoră. Analfabetismul funcțional este un risc de securitate națională din două motive. Unu, prea mulți copii ies din școală fără să aibă competențele necesare pentru a funcționa în viața cotidiană, adică să se integreze eficient pe piața muncii. Și doi, având un scor atât de mare de analfabetism funcțional, sunt mult mai vulnerabili la manipulări, la conspirații, la fake news.”

 Poți fi bun la matematică și să nu știi când să o folosești

Fostul ministru al Educației, Daniel David, face o distincție clară între a ști materia și a putea folosi ceea ce ai învățat. Un elev poate rezolva corect exercițiile de matematică din clasă și, în același timp, să aibă dificultăți atunci când aceeași logică trebuie aplicată unei probleme din viața reală.

„Simplul fapt că programele sunt gândite pe competențe nu înseamnă că sunt competențele pe care le vizăm în paradigma PISA. Tu poți să ai competențe foarte bune de matematică și să fii foarte bun în a rezolva probleme de matematică. Dar asta nu înseamnă că ești capabil să folosești matematica pentru a-ți rezolva probleme de viață. (…) În 25% din timpul fiecărei discipline te uiți la clasă: ai copii care n-au asimilat competențele, corectezi acel lucru; ai copii care le-au asimilat, le consolidezi; ai copii foarte performanți, îi pregătești pentru performanță. Și pe toți îi înveți cum să le folosească în viața de zi cu zi.”

„Dacă l-ai avut doi, trei sau patru ani la clasă, acolo este responsabilitatea școlii”

Când un copil lipsește foarte mult sau abandonează școala, responsabilitatea nu poate fi pusă exclusiv pe profesori. Daniel David trasează însă o linie clară în cazul elevului care a fost prezent la ore ani la rând și ajunge totuși în zona analfabetismului funcțional.

„Sunt absolut de acord că nu sunt profesorii responsabili de analfabetismul funcțional în condițiile în care copiii au abandonat școala sau nu vin la școală, au absențe extrem de multe. Dar dacă ai avut un copil care a venit la școală și a stat un ciclu și după aceea iese în zona analfabetismului funcțional, eu nu vorbesc de olimpiade, nu vorbesc nici măcar de o performanță medie, vorbesc să nu fie în zona analfabetismului funcțional după ce l-ai avut doi, trei sau patru ani la clasă, ei, acolo este responsabilitatea școlii. Nu putem să fugim de ea, să spunem: părinții. Părinții s-ar putea să nu se priceapă. De aia și-au trimis copiii la școală.”

Fără manuale la clasa a IX-a

Lipsa manualelor pentru noul curriculum complică începutul de an, dar Daniel David spune că profesorul nu ar trebui să depindă exclusiv de manual. Programa stabilește competențele pe care elevul trebuie să le dobândească, iar resursele digitale pot completa ceea ce lipsește temporar.

„Sigur, ar fi fost bine să avem manualele. Dar eu cred că profesorii noștri sunt bine pregătiți și cred că poate să fie o provocare pentru ei să predea și fără manuale. (…) Noi trebuie să formăm competențe. Competențele sunt prinse în programe. Avem acces la internet și la democratizarea cunoașterii. (…) Un profesor bun poate compensa lipsa unui manual, deși nu pot spune că nu m-aș fi bucurat să avem și manualele funcționale. Dar nu orice manuale. Dacă iarăși vom avea manualele într-o variantă clasică, tradițională, n-am făcut mare lucru.”

Școala nu poate câștiga lupta cu tehnologia încercând să o scoată din viața copiilor

TikTok, YouTube, jocurile și AI concurează zilnic pentru atenția elevilor. Fostul ministru al Educației, Daniel David, spune că răspunsul școlii nu ar trebui să fie eliminarea tehnologiei, ci folosirea ei controlată, inclusiv pentru a face mai atractive teme sau conținuturi care altfel îi interesează mai puțin pe copii.

„Trebuie să aducem această tehnologie în școală. Și doi, trebuie să știm să mergem în afara școlii acolo unde-i mintea copiilor. De exemplu, când dai teme, de ce nu-i dai niște teme prin care să utilizeze, sigur, cu acordul părinților, într-un timp controlat și cu supervizare, tehnologia pe care el oricum o folosește acasă? (…) Eliminarea tehnologiei este o greșeală. (…) Hai să ne uităm după acele repere. Nu să venim iarăși cu invențiile noastre în care trecem dintr-o extremă în alta. Ba suntem prea îngăduitori, ba vrem să controlăm totul, să militarizăm școala.”

 AI devine o problemă atunci când copilul o folosește ca să nu mai gândească

Nu faptul că elevul întreabă AI este, în sine, problema. Diferența apare în ceea ce face după ce primește răspunsul, dacă doar îl copiază sau încearcă să înțeleagă cum s-a ajuns la el. Profesorul ar trebui să verifice procesul de gândire, nu simpla existență a temei, crede Daniel David.

 „Dacă folosești inteligența artificială ca să solicite efortul cognitiv al copilului, e un lucru foarte bun. Dacă folosești inteligența artificială pentru a diminua efortul cognitiv al elevului, aia este o problemă foarte mare. (…) Eu pot să dau o temă pentru acasă și copilul s-ar putea să-i ceară unui sistem de inteligență artificială să-i facă tema. Ce este important la clasă este să nu-i verific doar tema, dacă s-a făcut sau nu, ci să văd dacă are competențele necesare pentru a-și face tema respectivă. Nu doar rezultatul, ci cum ai ajuns la rezultatul respectiv.”