Seniorii din România. De ce au nevoie pentru a trăi mai bine

Comunități în jurul seniorilor

Articol de Monica Liche, 23 septembrie 2026, 16:41

De ce au nevoie vârstnicii din România? Cât de pregătite sunt comunitățile noastre pentru o populație care îmbătrânește și ce putem face pentru ca un om să-și păstreze independența cât mai mult?Aflăm azi, de la Mugurel Mărgărit, director executiv – Fundația Regală Margareta a României, invitatul Ioanei Brușten, În Comunitate.

După pensionare, oamenii au nevoie să simtă că încă sunt importanți

Ieșirea la pensie nu șterge nevoia unui om de a avea un rol și de a simți că este important pentru ceilalți. Mugurel Mărgărit, directorul executiv al Fundației Regale Margareta a României, spune că una dintre marile greșeli este să privim pensionarea ca pe momentul în care seniorul trebuie pur și simplu să se retragă din viața comunității.

„Cred că cea mai mare nevoie este aceea de a simți că sunt încă parte din lumea asta în care trăim noi, conectați și parte din ea. Să aibă un rol, să simtă că sunt importanți pentru cineva. (…) Să nu-i mai dăm deoparte. (…) Până la urmă, tot ca om ai nevoie să simți că aduci o contribuție, să simți că ești important pentru cineva.”

 Seniorii care vor să rămână activi: „Noi avem nevoie de experiența acestor oameni”

România îmbătrânește, dar mulți dintre cei care trec de 65 de ani sunt încă activi și își doresc să rămână implicați. Problema, spune Mugurel Mărgărit, este că societatea nu le oferă suficiente variante prin care experiența lor să poată fi folosită în continuare.

„Nu poți să ai una din cinci persoane în România care să nu aibă practic nicio ocupație. Trebuie să te gândești că noi avem nevoie de acești oameni, că noi avem nevoie de experiența acestor oameni. (…) Nu milităm pentru ideea ca vârsta pensionării să crească sau oamenii să fie obligați să stea în muncă. Noi milităm pentru ideea că ai o populație de peste 65 de ani, oameni care sunt încă foarte capabili, care își doresc în continuare să rămână activi și nu avem ce să facem cu ei.”

10 ani de soluții pentru o bătrânețe mai bună

Pe 30 septembrie, Fundația Regală Margareta a României organizează ediția aniversară a Conferinței Naționale „Bune practici pentru o bătrânețe frumoasă”. După zece ani, miza rămâne aceeași, ca experiențele care funcționează pentru seniori să fie împărtășite și să ajungă, acolo unde este posibil, în politici publice.

„Facem 10 ani de conferință. 10 ani de la momentul în care am zis: noi știm anumite lucruri despre vârstnici, dar în țara asta există atât de multă expertiză la alte organizații neguvernamentale, în zona privată și în zona de stat, că e păcat să nu o împărtășim între noi și e păcat să nu o aducem în atenția publicului mai larg și a statului român, astfel încât ea să fie preluată sub formă de politici publice și apoi legislație. (…) Logica acestei conferințe a fost din start: hai să ne strângem cei care avem experiență, hai să o împărtășim între noi, hai să facem bătrânețea mai frumoasă așa cum credem că se poate.”

Uneori, comunitatea începe chiar pe scara blocului

Nu toate soluțiile pentru seniori trebuie să vină de la instituții. Uneori ajutorul poate începe foarte aproape de casă. Asta presupune să știm cine locuiește lângă noi, să întrebăm dacă are nevoie de ceva și să facem câteva cumpărături în plus atunci când mergem la magazin.

„Problema seniorilor nu poate fi rezolvată întotdeauna de sus în jos. Există nevoie de un cadru legislativ, există nevoie de politici, dar până la urmă, când avem seniori în bloc și știm că au probleme și au nevoie de un anumit tip de sprijin, atunci noi, cei de pe scara blocului, putem să ne strângem într-o comunitate astfel încât să-i sprijinim. Eu, când mă duc să fac cumpărături la magazin, să iau două lucruri și pentru ei, că mie mi-e mai ușor să le car. Sunt chestiuni foarte simple.”

 Singurătatea seniorilor ajunge să coste și sistemul de sănătate

Un senior care rămâne activ, are un rol și păstrează legătura cu ceilalți are șanse mai mari să-și păstreze independența. Mugurel Mărgărit leagă combaterea singurătății de prevenție și spune că beneficiile nu sunt doar pentru persoana în vârstă, ci și pentru sistemul medical.

„Cred că singurătatea se leagă foarte tare de ceea ce vorbeam mai devreme, și anume îmbătrânirea activă. A rămâne activ, a rămâne cu un rol, știm foarte bine că asta va duce către o sănătate mai bună și către o mai mică presiune pe sistemul de sănătate din România.”

Telefonul Vârstnicului

De la probleme cu pensia sau cardul de sănătate până la găsirea unui serviciu disponibil în localitatea în care trăiesc, seniorii sună la Telefonul Vârstnicului în primul rând pentru informații în care pot avea încredere. Fundația îi poate îndruma către servicii despre care, uneori, oamenii nici nu știau că există în propria comunitate.

„Cel mai des, la numărul 0800 460 001 ne sună ca să ceară informații de încredere. (…) Atunci când seniorii ne sună și ne întreabă despre servicii care există la ei în comunitate, cum ar putea să rezolve cu cardul de sănătate sau cu pensia ori unde să se adreseze atunci când au nevoie de sprijin medical, noi avem o bază de date foarte bine pusă la punct și verificată din fiecare comunitate din această țară și putem să-i trimitem către serviciul care le este disponibil.”