Deșeurile electrice trebuie colectate conform noilor reguli europene
Economia circulară, noile reguli europene și provocările sistemului DEEE din România
Articol de Monica Liche, 3 iunie 2026, 17:04
Centrele de colectare finanțate prin PNRR
România avea la dispoziție fonduri europene pentru dezvoltarea unei rețele naționale de centre de aport voluntar, destinate colectării separate a mai multor tipuri de deșeuri. Însă, implementarea proiectului este mult întârziată, iar numărul centrelor funcționale este departe de obiectivul inițial.
„În această comparație, noi suntem undeva departe. La nivelul țării nu putem aduna mai mult de cinci sau șase centre de aport voluntar din cele aproape 600 care puteau fi până în prezent deschise și operaționale. Probabil că vom mai vedea poate 50, poate 100. Ceea ce nu este rău, dar se pierd bani mulți, peste jumătate de miliard din miliardul pe care l-am primit de la Comisia Europeană pentru lansarea acestei infrastructuri moderne de colectare.” – Valentin Negoiță, președintele Ecotic
Blocajele administrative au încetinit dezvoltarea rețelei
Deși a existat finanțare europeană, multe proiecte nu au ajuns în faza de implementare. Cauzele țin atât de coordonarea instituțională, cât și de capacitatea administrativă a autorităților locale.
„Poate comunicarea interministerială și instituțională dintre ministere și autoritățile publice locale nu a fost cea mai bună. Poate lipsa unui spirit antreprenorial și cetățenesc a făcut ca noi să nu fim acolo unde am fi putut fi la sfârșitul acestui an, dotați cu aproximativ 585 de centre de aport voluntar. S-au pierdut bani și acesta este un lucru foarte rău.” Valentin Negoiță, președintele Ecotic
Fără infrastructură, educația singură nu este suficientă
Campaniile de informare au un rol important, însă acestea nu pot compensa lipsa soluțiilor concrete de colectare. În acest caz, infrastructura și educația trebuie dezvoltate simultan pentru a produce rezultate vizibile.
„Este ușor să spui cetățeanului să predea separat deșeurile. Dar trebuie să aibă unde să le predea. În spatele blocului, în fața blocului sau în parc nu este soluția. De aceea încercăm prin campaniile noastre să conștientizăm populația asupra importanței protecției mediului și asupra valorii economice pe care aceste resurse o au după reciclare.” – Valentin Negoiță, președintele Ecotic
Deșeurile electrice sunt privite tot mai mult ca resurse economice
Economia circulară schimbă modul în care sunt privite echipamentele electrice și electronice ajunse la finalul ciclului de utilizare. În loc să fie considerate simple deșeuri, acestea devin surse importante de materiale care pot reintra în producție.
„Aceste deșeuri pe care noi le colectăm reprezintă, în ultimă instanță, o resursă. În urma operațiunilor de colectare, dezmembrare și reciclare, ele pot fi valorificate în alte procese de producție. Acesta este unul dintre motivele pentru care Europa accelerează tranziția către economia circulară.” Valentin Negoiță, președintele Ecotic
Recondiționarea echipamentelor
Pe lângă reciclare, economia circulară înseamnă și prelungirea duratei de viață a produselor. Un exemplu prezentat în emisiune este programul prin care echipamente IT sunt recondiționate și donate unor instituții care nu își permit investiții noi. Inițiativa a avut un impact direct în special în mediul rural.
„Împreună cu partenerii de la Ateliere Fără Frontiere reușim să refacem și să redăm viață unor echipamente care ulterior sunt donate unor școli și organizații non-profit. În ultimii zece ani am reușit să aducem aproximativ 40.000 de echipamente care au ajuns mai ales în școli din mediul rural.” – Valentin Negoiță, președintele Ecotic
Uniunea Europeană pregătește schimbarea regulilor de colectare
Actualul sistem european stabilește obiective de colectare raportate la cantitatea de echipamente introduse pe piață în ultimii trei ani. Noile reguli europene ar urma să intre în vigoare după 2028 și să introducă obiective diferențiate în funcție de tipul produsului.
„Echipamentele IT au o viață de patru până la șase ani, televizoarele aproximativ zece ani, aparatura frigorifică 12-15 ani, iar panourile fotovoltaice până la 25 de ani. Nu poți trata toate aceste produse prin aceeași formulă. De aceea noul regulament va ține cont de ciclul de viață al fiecărei categorii.” – Valentin Negoiță, președintele Ecotic
„Echipamentele IT au o viață de patru până la șase ani, televizoarele aproximativ zece ani, aparatura frigorifică 12-15 ani, iar panourile fotovoltaice până la 25 de ani. Nu poți trata toate aceste produse prin aceeași formulă. De aceea noul regulament va ține cont de ciclul de viață al fiecărei categorii.” – Valentin Negoiță, președintele Ecotic