Presiunea emoțională din medicina veterinară afectează tot mai mulți medici

Presiunea emoțională din cabinetele veterinare a crescut

Medicii veterinari spun că relația cu proprietarii animalelor s-a schimbat în ultimii ani. Pe lângă cazurile medicale complicate, aceștia gestionează tot mai des tensiuni, reproșuri și reacții agresive. Un studiu european arată că 76% dintre medicii veterinari au dificultăți în gestionarea cerințelor emoționale ale profesiei.

„Este o creștere a nivelului de stres extrem de mare, este o creștere a nivelului de agresivitate, de furie. Oamenii sunt într-un burnout, este foarte greu în societatea actuală și din cauza problemelor economice cu care ne confruntăm. Apariția acestui studiu certifică în cifre ceea ce se observă deja în societate.” – Sonia Tudoriu, psiholg clinician, managerul Centrului social de Psihoterapie

Presiunea vine și din așteptările nerealiste ale unor proprietari de animale. Medicii veterinari spun că sunt puși frecvent în situația de a rezolva cazuri ajunse în stadii avansate, iar orice eșec este interpretat ca o greșeală personală.

„Mulți proprietari au pretenția ca noi să fim un fel de „doamne-doamne” și să ne iasă întotdeauna extraordinar de bine, chiar dacă ei vin cu animalul când este prea târziu. De foarte multe ori vin pe ultima sută de metri.” – Dr. Raluca Mihaela Zvoroșteanu, medic veterinar

Medicii veterinari descriu o profesie bazată pe compasiune și vinovăție

Raluca Mihaela Zvoroșteanu, medic veterinar, a explicat că profesia implică o încărcătură emoțională constantă. Medicii se atașează de animale și resimt puternic fiecare eșec medical.

 „Noi ne biciuim cumva singuri. Ne întrebăm dacă n-am citit suficient, dacă n-am căutat destul, dacă poate exista un alt studiu sau alt tratament care ar fi ajutat animalul respectiv. Iar uneori aflăm că proprietarul nu a urmat tratamentul corect acasă.”

Compassion fatigue vs burnout

Se discută din ce în ce mai mult despre conceptul de „compassion fatigue”, definit ca o formă de oboseală emoțională asociată profesiilor de sprijin.

„Este vorba despre oboseala compasiunii. Este o consecință a faptului că oferi foarte mult într-o profesie de suport. Apare o uzură emoțională puternică și este diferită de burnout-ul clasic despre care se vorbește atât de mult.”

Psihologii spun că fenomenul este diferit de burnout-ul clasic și apare în special în meseriile care presupun expunere constantă la suferință.

“Burnout-ul este dat condițiilor de lucru, are în spate, poate avea în spate și o depresie. Este un termen pe care se lucrează foarte mult, există grupuri de suport, oamenii citesc, se autoeducă, la compassion fatigue nu este așa. Și medicii veterinari ar trebui să știe că pentru condiția lor specifică există un termen și ar trebui să știe că în baza acestui termen ei pot primi ajutor.” – Sonia Tudoriu, psiholg clinician, managerul Centrului social de Psihoterapie

 Campania „Thank You Vets”

Prima campanie dedicată sprijinului psihologic pentru medicii veterinari începe pe 1 iunie. Este vorba despre campania „Thank You Vets”, prima inițiativă din România dedicată sprijinului psihologic pentru medicii veterinari. Programul este dezvoltat de Centrul Social de Psihoterapie și oferă, într-o primă etapă, ședințe gratuite de consiliere.

„Vor fi 100 de ședințe gratuite oferite pentru început. Este un program pilot și vedem cum evoluează campania. Sperăm să existe rezultate foarte bune și să învățăm unii de la alții.” – Sonia Tudoriu, Sonia Tudoriu, psiholg clinician, managerul Centrului social de Psihoterapie

Lipsa prevenției și prezentarea târzie în cabinet complică tratamentele

Multe dintre conflictele cu proprietarii pornesc din faptul că animalele ajung prea târziu la consultație. Aceștia evită controalele preventive, iar în momentul în care situația devine gravă, presiunea este transferată asupra medicului.

„Proprietarii nu prea înțeleg profilaxia. Sunt foarte puțini cei care vin preventiv. Întotdeauna spun că cel mai eficient tratament este prevenția. Dacă animalul ajunge în ultimul stadiu, nu mai depinde totul doar de medic.”

Problema este amplificată și de costurile ridicate ale serviciilor medicale veterinare. Lipsa asigurărilor creează tensiuni suplimentare între proprietari și cabinete.

 „Noi trebuie să alegem din toate analizele necesare doar pe cele pe care proprietarul și le permite. Cum hotărăști ce faci și ce nu faci? În multe țări există asigurări obligatorii pentru animale și presiunea financiară nu mai cade pe actul medical.” – dr. Raluca Mihaela Zvoroșteanu, președintele Societății Române de Chirurgie Orofacială și Stomatologie Veterinară

Cât de mult contează un mesaj de mulțumire

Medicii veterinari cred că reacțiile negative sunt mult mai vizibile decât recunoașterea muncii depuse în fiecare zi. În spațiul online, nemulțumirile ajung rapid în comentarii și postări publice, în timp ce cazurile rezolvate sau gesturile de implicare trec adesea neobservate.

Raluca Mihaela Zvoroșteanu

„Să știe că suntem lângă ei și că, dacă ceva nu ne iese, nu este intenționat. Nu facem rău cu intenție și nu există rea-voință. Avem mare nevoie de această campanie și de partea de recunoaștere. Sunt proprietari care ne mulțumesc, există și această categorie, dar de cele mai multe ori oamenii scriu pe rețelele sociale doar când ceva merge rău. Atunci pot distruge complet cariera unui medic veterinar. Când lucrurile ies bine, mai rar scrie cineva ceva pozitiv. Ar fi de mare ajutor ca și partea bună să fie mai vizibilă.” – dr. Raluca Mihaela Zvoroșteanu, președintele Societății Române de Chirurgie Orofacială și Stomatologie Veterinară

Sonia Tudoriu

„Să înțeleagă că și medicii sunt oameni, că în spatele unui halat există un suflet care are familie, viață și propriile trăiri. Este important să fim mai buni unii față de ceilalți, pentru că doar împreună ne putem vindeca.” – Sonia Tudoriu, psiholg clinician, managerul Centrului social de Psihoterapie