Universitățile trebuie adaptate pieței muncii și cerințelor noilor generații

Mediul universitar caută formule noi pentru generația Z

Universitățile sunt puse în fața unei schimbări accelerate. Studenții vor cursuri conectate la realitate, iar companiile caută competențe care nu existau în urmă cu câțiva ani. Adaptarea și integrarea profesională devin priorități pentru un sistem educațional care încearcă să țină pasul cu transformările rapide ale pieței muncii.

„Sunt în două paliere. Odată, sunt în mediul antreprenorial și îmi dau seama despre ce este vorba, iar pe de altă parte, sunt în mediul universitar, unde observ foarte multe nevoi. Fiind la intersecția dintre cele două medii care creează viitorul, mi-am dat seama că trebuie să aduc împreună generația Z, antreprenorii și corporațiile. Sistemul educațional din România are nevoie de noutate, de inovații și de schimbare. Nu mai vorbim doar despre diplome, vorbim despre crearea generațiilor viitoare.” –  Mădălina Sandu, profesor universitar de sustenabilitate și antreprenor

 Facultățile încearcă să țină pasul cu noile cerințe ale pieței muncii

Adaptarea programelor universitare începe deja să producă efecte în anumite facultăți. Studenții spun că apar tot mai multe cursuri conectate la profesiile și schimbările actuale. Totuși, diferențele dintre universități rămân vizibile, iar unele instituții păstrează formule considerate depășite de actuala generație de studenți.

 „La facultatea noastră am avut foarte multe materii actuale, din viața de zi cu zi, care deja se întâmplă pe piața muncii. S-au introdus treptat materii noi care să răspundă nevoilor generației și pieței actuale. Cred însă că mai este de lucrat și la alte facultăți care încă au modalități mai învechite și o curriculă mai puțin adaptată. Generația Z nu mai are aceeași atenție pentru subiecte foarte teoretice, fără relevanță practică.” – Emil Boncea, student SNSPA

Companiile caută claritate și implicare, nu doar diplome

 Relația dintre universități și angajatori rămâne una dintre marile probleme ale sistemului educațional. Mii de absolvenți termină anual facultatea fără să ajungă să lucreze în domeniul studiat. Se pare că problema nu ține doar de pregătirea studenților, ci și de lipsa unei comunicări clare din partea companiilor privind competențele pe care le caută.

„Noi, antreprenorii și corporațiile, trebuie să știm exact ce vrem de la generația Z. Dacă avem briefuri clare și știm ce să le cerem, este foarte simplu ca ei să producă rezultate. Atunci când știm care este nevoia companiei și unde putem integra generația Z, lucrurile funcționează mult mai bine. Claritatea este esențială.” – Mădălina Sandu, profesor universitar de sustenabilitate și antreprenor

Tinerii vor să aibă sentimentul de împlinire

Pentru mulți tineri, criteriile după care aleg un loc de muncă s-au schimbat. Stabilitatea financiară rămâne importantă, însă nu mai este suficientă. Studenții spun că generația lor caută sens, implicare și un sentiment de utilitate în ceea ce face zi de zi.

„Foarte mulți tineri nu își mai doresc neapărat carierele considerate clasice sau cu statut social ridicat. Pun accent pe împlinirea personală și pe impactul pe care îl au. Pot merge de la un job într-o cafenea până la antreprenoriat sau inteligență artificială, dacă simt că sunt implicați și că ceea ce fac contează. Nu îi mai mulțumește doar statutul financiar.” – Emil Boncea, student SNSPA

 Profesorii sunt evaluați după autenticitate și dialog

Studenții spun că relația cu profesorii s-a schimbat radical față de generațiile anterioare. Cursurile exclusiv teoretice și prelegerile fără interacțiune nu mai funcționează pentru actuala generație. Dialogul, aplicabilitatea și disponibilitatea profesorului de a accepta întrebări și perspective diferite reprezintă noua structură de învățare dorită de studenți.

„Nu cred că mai este suficient ca profesorul să vină la curs și să vorbească fără interacțiune. Cursurile au devenit un hibrid între seminar și prelegere. E foarte important să vezi practic ce faci cu teoria pe care o primești. Iar atunci când studentul pune sub semnul întrebării ceea ce i se prezintă, să nu fie privit critic, ci invitat la dialog.”, – Emil Boncea, Student SNSPA

 Piața muncii cere flexibilitate și gândire critică

 Profesorii care lucrează cu generația Z spun că gândirea critică a devenit una dintre competențele esențiale ale viitorului. În acest model, profesorul nu mai este singura sursă de adevăr, iar cursurile sunt construite în jurul dezbaterii și al argumentării.

„Meseria viitorului are foarte multă gândire critică. Dacă eu predau un concept, este important ca el să treacă prin filtrul studenților. Eu vin cu propriile convingeri și stereotipuri. Cu cât ei își expun mai mult părerea și își dezvoltă gândirea critică, cu atât este mai ușor să ne îmbunătățim cu toții. Despre asta este educația acum.” –  Mădălina Sandu, profesor universitar de sustenabilitate și antreprenor