Depistarea precoce rămâne esențială în cancerul de sân

Race for the Cure

Articol de Monica Liche, 13 mai 2026, 16:47

Cancerul de sân continuă să afecteze sute de mii de femei în fiecare an. În același timp, prevenția și depistarea precoce rămân esențiale pentru creșterea șanselor de tratament și recuperare. Discutăm despre screening, accesul la diagnostic, Race for the Cure și despre rolul campaniilor publice dedicate sănătății femeilor, cu Mihaela Geoană – fondatoare și vicepreședintă a Think Pink Europe; fondatoare și președintă a Fundației Renașterea, invitata Ioanei Brușten, În Comunitate.

Depistarea târzie continuă să reducă șansele de supraviețuire

Cancerul de sân rămâne una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică pentru femeile din România. Lipsa unui program național de screening produce diferențe mari față de alte state europene, atât în ceea ce privește depistarea precoce, cât și rata mortalității.

„Vreau să spun despre cancerul de sân, spre exemplu, ca și despre cancerul de col uterin, că proiectele de screening național ajută foarte mult în alte țări și suntem singura țară europeană care nu are screening național pe cancer de col și sau pe cancer de sân. Și este un raport OECD care este chiar din 2025 al Comisiei Europene care arată că mortalitatea din cancer de sân a scăzut cu 16% în Europa, în timp ce în România a scăzut doar cu 7%. Deci femeile sunt mai informate, depistează ceva mai devreme, dar nu toate. Nu suficient de multe.”- Mihaela Geoană, fondatoare și președintă a Fundației Renașterea

Accesul la investigații medicale

Accesul redus la investigații medicale afectează în special femeile din zonele rurale sau din comunitățile cu venituri mici. Pentru multe dintre ele, o mamografie presupune costuri greu de suportat și deplasări către orașe mari.

„Pentru că, neavând un program de screening, foarte multe dintre ele nu își permit o mamografie pentru că este scumpă. Trebuie să recunoaștem. Și dacă ne întoarcem la cursă(n.r. Race for the Cure), vreau să menționez că fiecare înscriere, taxa de înscriere la cursă fiind 60 de lei pentru adulți și 30 de lei pentru copii, fiecare înscriere și toate fondurile din înscriere se duc către teste gratuite, mamografii și teste Babeș-Papanicolau, pe care Fundația Renașterea le oferă în gratuitate, în mediul rural și în orașe mici, prin unități mobile.” – Mihaela Geoană, fondatoare și președintă a Fundației Renașterea

România are una dintre cele mai mici rate de testare

Datele arată o problemă majoră legată de prevenție. Foarte puține femei din categoria de risc ajung să facă investigații regulate. Lipsa informației, teama de diagnostic și dificultățile logistice contribuie la amânarea controalelor. În același timp, depistarea precoce rămâne principalul factor care poate reduce mortalitatea.

„În România deținem un record și anume acela că numai una din 10 femei între 50 și 70 de ani a făcut vreodată o mamografie. Informația trebuie cuplată cu accesul, pentru că pe de o parte este bariera geografică. Dacă locuiești într-o comună trebuie să te duci la medicul de familie să iei trimitere și apoi eventual în capitala de județ să faci mamografia. Când nu te doare nimic și faci investigația preventiv, este un efort și trebuie să ai convingerea că trebuie să o faci.”- Mihaela Geoană, fondatoare și președintă a Fundației Renașterea

Unitățile mobile vin în ajutorul femeilor

În ultimii ani, fundațiile și organizațiile neguvernamentale au dezvoltat proiecte mobile de screening pentru femeile din localități izolate. Aceste caravane medicale ajung în sate și orașe mici unde accesul la mamografii sau teste Babeș-Papanicolau este limitat.

„Suntem prima organizație care a pornit la drum în urmă cu mai mult de 15 ani cu unități mobile. Este o unitate mobilă care are mamograf cu tomosinteză, care este cel mai modern tip de mamografie și este ca o camionetă care se deplasează în comune, în sate, în orașe mici și face mamografii. Spre exemplu, anul trecut, de la cursa trecută până la cursa aceasta, am făcut 828 de mamografii, 560 de teste Babeș-Papanicolau și 658 de ecografii.”- Mihaela Geoană, fondatoare și președintă a Fundației Renașterea

Învingătoarele în lupta cu cancerul poartă tricoul ciclam în Race for the Cure

 Evenimentul Race for the Cure a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai vizibile proiecte dedicate prevenției cancerului de sân din România. Organizatorii spun că schimbarea cea mai importantă nu ține doar de numărul participanților, ci de felul în care femeile vorbesc astăzi despre diagnostic și tratament. Dacă în urmă cu mai bine de un deceniu multe paciente evitau să spună public că au trecut prin boală, astăzi sute dintre ele aleg să participe deschis la eveniment.

„La prima ediție, cu greu am reușit să convingem trei învingătoare în lupta cu cancerul să poarte tricoul ciclam, pentru că toți ceilalți participanți aveau tricouri albe. De foarte multe ori, în urmă cu 12-15 ani, aveam paciente care nu spuneau familiei că trec printr-o asemenea încercare. Era teama de a fi judecate, compătimite sau chiar de a-și pierde locul de muncă. Acum avem peste 200 de femei care vor purta culoarea ciclam și care vor fi sărbătorite.” – Mihaela Geoană, fondatoare și președintă a Fundației Renașterea

Vizibilitatea supraviețuitoarelor are un efect direct asupra pacientelor nou diagnosticate. Întâlnirea cu femei care au trecut prin tratament și și-au reluat viața oferă sprijin emoțional și reduce teama asociată diagnosticului.

„Avem un program de susținere pentru pacientele nou diagnosticate în care ele se întâlnesc cu învingătoarele. Acesta a fost unul dintre cele mai de succes proiecte. Am avut și lecții de pictură, de teatru, Ikebana, dar întâlnirea cu paciente care au trecut prin ceea ce trec ele și care au învins boala le ajută foarte mult psihic. Văd luminița la capătul tunelului și au speranță că și ele pot învinge.”- Mihaela Geoană, fondatoare și președintă a Fundației Renașterea

Organizatorii mizează pe campanii pozitive

Mihaela Geoană, fondatoare și președintă a Fundației Renașterea, spune că strategia de comunicare s-a bazat constant pe mesaje pozitive și pe exemple de supraviețuire. În locul imaginilor șocante sau al mesajelor alarmiste, campaniile promovează ideea că boala poate fi tratată atunci când este depistată la timp.

„Tinerii răspund mult mai bine la aceste campanii. De aceea și noi desfășurăm campaniile în mod pozitiv, cum este și cursa. Nu speriem pe nimeni, sărbătorim învingătoarele și spunem care sunt avantajele controalelor regulate. Nu folosim elementele negative. Nu speriem, încurajăm și totul este roz, cu muzică și cu o atmosferă foarte plăcută. Aflăm că trebuie să prevenim.”