Parteneriatul civil, între obligații europene și blocaj legislativ
Campania Parteneriat Civil ACUM. România nu recunoaște legal cuplurile necăsătorite. În același timp, există decizii europene care obligă statul să creeze un cadru juridic în acest sens.
Articol de Monica Liche, 21 aprilie 2026, 16:34
Sute de mii de cupluri fără protecție legală
Lipsa unui cadru legal afectează direct viața cotidiană a unui număr mare de persoane. Discuția nu pornește din teorie, ci din situații concrete, repetate. Tema parteneriatului civil apare în acest context, ca răspuns la o realitate socială deja existentă. Inițiatorii campaniei vorbesc despre un decalaj între viața reală și legislație.
„Am pornit mișcarea Parteneriat Civil ACUM pentru a convinge statul român să legalizeze parteneriatul civil și, mai ales, să recunoască faptul că sute de mii de oameni în România nu au protecție în fața legii. Sunt foarte multe decizii ale curților europene și din România care spun de ani de zile că cetățenii nu sunt tratați egal. Dacă taxele sunt egale, de ce nu sunt și drepturile la fel?” – Alina Greavu ( Aluziva)
Datele oficiale confirmă dimensiunea fenomenului
Necesitatea recunoașterii parteneriatului civil este susținută de date. Recensământul indică un număr semnificativ de cupluri necăsătorite. În lipsa recunoașterii legale, aceste persoane rămân în afara unor drepturi de bază, de la decizii medicale până la locuință sau moștenire.
„Datele de la ultimul recensământ din 2021 arată că sunt 360.000 de cupluri necăsătorite în România. Sunt situații reale în care oamenii nu pot lua o decizie medicală pentru partener, nu pot ridica trupul de la morgă, nu pot face nimic. Sunt dați afară din casă după decesul partenerului. Curțile spun că asta înseamnă viață de familie și trebuie recunoscută de stat.” – Vlad Viski – președintele Asociației MozaiQ LGBT
Decizii europene ignorate la nivel național
Există deja hotărâri europene și decizii interne care indică obligația statului de a interveni legislativ. Cu toate acestea, aplicarea lor rămâne limitată. Lipsa implementării creează un blocaj între principiile asumate și realitatea juridică.
„Există o hotărâre din 2018 a Curții de Justiție a Uniunii Europene, în cazul Coman vs. România, care spune că statul trebuie să recunoască anumite drepturi pentru cuplurile de același sex. Curtea Constituțională a preluat aceste indicații și a spus că statul trebuie să implementeze această hotărâre. Nu au fost puse în aplicare.” – Vlad Viski – președintele Asociației MozaiQ LGBT
Inițiativa civică și presiunea asupra legislativului
Campania pentru parteneriat civil încearcă să transforme această temă într-o prioritate publică. Este nevoie de mobilizare continuă pentru ca numărul de semnături și sprijinul din societatea civilă să convingă decidenții că este tipul pentru o schimbare legislativă.
„Până acum avem peste 65.000 de semnături și scopul nostru este să ajungem la 100.000 până pe 17 mai, când este Ziua internațională de luptă împotriva homofobiei. Vrem să le depunem la Parlament și să îi tragem de mânecă pe aleși că trebuie să își facă treaba.” – Andreea Greavu ( Aluziva)
România, între ultimele state din UE
Poziția României în context european arată un decalaj clar. Majoritatea statelor membre au adoptat deja forme de recunoaștere a parteneriatului civil. Presiunea externă există, inclusiv prin mecanisme instituționale.
„Astăzi, 23 de țări din 27 ale Uniunii Europene recunosc parteneriatul civil. România este una dintre ultimele patru țări care nu recunoaște acest lucru, alături de Bulgaria, Slovacia și Polonia. Există și riscul unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene.” – Vlad Viski – președintele Asociației MozaiQ LGBT
