De ce distribuim știri false pe social media? | Break the Fake
Unul dintre motivele pentru care știrile false și dezinformarea ajung virale pe rețelele sociale este că, dincolo de amplificarea artificială, există mulți utilizatori care aleg să le distribuie.
Articol de Vicentiu Andrei, 15 aprilie 2026, 14:02
Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Bine te-am regăsit!
Este important să înțelegem care sunt motivele celor care propagă în social media știri false. Există două tipuri de factori motivaționali pentru diversele noastre comportamente și acțiuni: intrinseci, care derivă din interiorul nostru sau din atractivitatea sarcinii în sine, și extrinseci, care vin din exterior (de exemplu, frica de pedeapsă sau, din contră, o recompensă pe care o așteptăm).
Conform unei meta-analize a literaturii de specialitate, în cazul distribuirii știrilor false, cea mai frecventă motivație intrinsecă este convingerea că acele informații sunt adevărate. Utilizatorii tind să distribuie conținut atunci când consideră că este real, indiferent dacă informația este, în fapt, adevărată sau falsă. Factorii demografici, precum vârsta și genul, par de asemenea să influențeze comportamentul de distribuire. Utilizatorii cu vârsta de peste 65 de ani sunt mai predispuși să distribuie știri false pe rețelele sociale.
Uneori, utilizatorii distribuie știri false, în scop de amuzament sau distracție, de exemplu, pentru a vedea care dintre prietenii lor de pe rețelele sociale ar crede povestea.
Emoțiile joacă și ele un rol foarte important. Emoțiile negative, în special, îi determină pe utilizatori să creadă și să distribuie conținut de tip fake news.
În cazul motivațiilor extrinseci de a distribui conținut știri false pe rețelele sociale, autopromovarea, teoriile conspirației și ideologia politică au fost cele mai frecvent menționate. Autopromovarea este o motivație extrinsecă ce apare atunci când utilizatorii doresc să se prezinte în fața celorlalți ca fiind foarte competenți sau să pară inteligenți, capabili ori talentați. Unele studii au arătat că persoanele motivate de autopromovare sunt mai predispuse să distribuie astfel de conținut pe rețelele sociale.
Teoriile conspirației sunt mai frecvente în anumite domenii, precum vaccinarea, problemele de sănătate (de exemplu, Covid-19) și temele politice. Persoanele care cred aceste teorii sunt mai predispuse să distribuie false care le sprijină.
Orientarea politică a utilizatorilor joacă și ea un rol foarte important. Uneori, utilizatorii distribuie știri false cu o orientare ideologică anume, pentru a face rău adversarilor politici față de care nutresc sentimente negative (de exemplu, ostilitate sau ură). Unele studii indică faptul că persoanele de dreapta și republicanii sunt mai dispuși să distribuie conținut de tip fake news decât persoanele de stânga și democrații. În plus, unele studii arată că știrile false care reflectă preferințele ideologice personale sunt considerate mai credibile indiferent de orientarea politică a persoanei.
Atât pentru azi, rămâi cu București FM, sursa sigură de informații!
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
