Meșteșugul, artă pentru identitatea noastră

În era tehnologiei, uităm adesea de rădăcinile și tradițiile noastre. În zilele noastre, meșteșugurile tradiționale care erau folosite de strămoșii noștri, au ajuns să fie clasificate drept opere de artă.

Articol de Eugen Vrabie, 7 aprilie 2026, 15:00

Într-un dialog cu fondatoarea primului muzeu al textilelor din România, doctor Florica Zaharia și arhitectul Teodor Frolu, s-a discutat despre meșteșug ca artă, dar și despre importanța fibrelor.

De ce este important domeniul fibrelor și cui i-ar folosi?

Florica Zaharia a fost de părere că acest domeniu ar trebui să fie de interes pentru toată lumea deoarece materialul textil este apropiat de noi, zilnic, în orice formă: „Singura diferență între trecut și prezent, este că astăzi ne gândim mult mai puțin cu ce fel de material textil ne înconjurăm. Ar trebui să ne gândim la relația cu fibra textilă și corpul nostru. Materialele care au fost produse în ultimul secol de industrie sunt fascinante în percepția noastră, dar nu sunt toate sănătoase”.

Teodor Frolu a punctat în acest subiect că există teoria nevoii organice pe care o avem și dorința de a ne întoarce la natură: „Dacă ne întoarcem puțin la filosofia culturii tradiționale, o să descoperim că ceea ce se cheamă astăzi economie circulară era de fapt o practică de bază curentă a gospodăriei țărănești. Până la urmă, această cultură tradițională a venit din modul pragmatic prin care un om de la țară își rezolva tot ce avea el nevoie din punctul de vedere al vieții de zi cu zi, folosind ce-i dădea mama natură din jur.”

Unde se termină meșteșugul și începe arta?

Fondatoarea Muzeului Textilelor a spus că arta fără meșteșug nu există, însă pot fi situații rare când o persoană, mai ales un copil, vine cu o imaginație bogată, neavând timp să învețe meșteșugul, creează într-un moment de inspirație un obiect care poate fi numit artă. 

„Dacă ne uităm la marii pictori ai lumii, cum ar fi Michelangelo, da Vinci sau la pictorii noștri, vom constata că aceștia nu s-au trezit peste noapte și au creat. Mai întâi au învățat materialul cu care lucrează, tehnica de amestecare a culorilor, tehnica de vopsire a fibrelor, tehnica țeserii. După aceea se exprimă și vin cu ideile pe care un artist le poate avea”, a mai adăugat Florica Zaharia.

Întrebată de ce obiectele noastre de tradiție nu sunt considerate artă, doctor Zaharia a spus că totul este din cauza noastră, făcând referire la mersul lucrurilor în instituțiile culturale, cercetători și la obișnuința pe care o avem față de obiectele tradiționale.

Soarta textilelor în viitor

Florica Zaharia este de părere că textilele vor exista mereu și speră că în viitor omenirea să se apropie mai mult de fibrele naturale folosite în textile, și să ne îndreptăm, în acest sens, spre o viață sănătoasă și sustenabilă.

„Să sperăm că bucureștenii și întreaga țară vor înțelege că textilele sunt extrem de importante în viața noastră și că sunt importante în cultura noastră, dar și în înțelegerea trecutului și identității noastre”, a mai spus aceasta.

Autor: Andy Ciotir