Break the fake: Copiii și inteligența artificială
Articol de Vicentiu Andrei, 1 aprilie 2026, 08:56
Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Bine te-am regăsit!
În ultimii ani, experiențele digitale ale copiilor au fost modelate de către utilizarea noilor instrumente bazate pe inteligența artificială, care sunt integrate la nivelul motoarelor de căutare, rețelelor sociale, tehnologiilor educaționale sau boților conversaționali. Deoarece utilizarea AI nu este lipsită de riscuri, este important să înțelegem mai bine modul în care se raportează copiii la inteligența artificială.
Acesta este scopul unui nou raport publicat de London School of Economics, aplicat în 20 de țări europene, printre care, din păcate, nu se numără și România. Raportul include date dintr-un sondaj aplicat pe 25.592 de copii cu vârste între 9 și 16 ani și interviuri cu 244 de copii cu vârste între 13 și 17 ani.
Per ansamblu, 72% dintre copii sunt clasificați ca utilizatori ai AI, ceea ce indică faptul că aceasta a devenit deja o componentă a practicilor digitale ale copiilor. Doar 28% dintre copii declară că nu folosesc AI. Există variații semnificative între țări. Proporția utilizatorilor de AI variază de la un nivel aproape universal în Austria (94%) și niveluri foarte ridicate în Belgia și Italia (89%), Serbia (88%), Portugalia (85%) și Croația (79%), până la niveluri considerabil mai scăzute în Irlanda (40%), Spania (47%), Elveția (53%) și Norvegia (59%).
Implicarea în utilizarea AI crește constant pe măsură ce copiii cresc. De asemenea, copiii din medii socio-economice mai favorizate sunt mai predispuși să declare că folosesc inteligența artificială decât cei defavorizați, ceea ce poate duce la excluderea celor din urmă de la anumite oportunități.
Pentru ce folosesc copiii inteligența artificială? Per ansamblu, utilizările legate de școală sunt cele mai frecvente. La nivelul întregului eșantion, aproximativ o treime dintre respondenți au declarat că folosesc AI pentru a scrie eseuri sau povești (33%) și pentru a rezuma sau explica texte mai lungi (35%).
Un sfert dintre respondenți (25%) au raportat utilizarea AI pentru a primi recomandări despre ce să facă, să urmărească, să asculte sau să cumpere.
Utilizările creative, precum generarea de imagini sau videoclipuri, sunt mai puțin frecvente (16% per total), iar crearea de deepfake-uri este rară în toate țările (4% per total).
Utilizările legate de sfaturi privind sănătatea, preocupările sau aspectele personale sunt raportate de o proporție mai mică, dar totuși semnificativă de copii. Aproximativ 15% declară că folosesc AI pentru a discuta despre sănătatea fizică sau fitness, iar un procent similar afirmă că vorbesc cu AI despre îngrijorări sau pentru a cere sfaturi.
În final, o proporție considerabilă de respondenți a selectat opțiunea „altceva” (29% per total). Acest lucru indică faptul că copiii utilizează AI și în moduri care depășesc utilizările inițial anticipate.
Așa cum concluzionează autorii raportului, rolul instrumentelor AI în dezvoltarea copiilor este ambivalent, iar oportunitățile pe care le oferă (sprijinirea învățării) se pot transforma ușor în consecințe dăunătoare (deprinderea redusă a abilităților și pierderea autonomiei).
Atât pentru azi, rămâi cu București FM, sursa sigură de informații!
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
