Femicidul există. Acum este și recunoscut în lege

Ce înseamnă femicidul și de ce contează definirea lui

 Femicidul trebuia definit distinct în legislație, ca formă de violență bazată pe criteriul de gen, nu doar ca extensie a violenței domestice. Această clarificare permite identificarea tiparelor de agresiune și intervenții mai precise din partea autorităților.

„Când vorbim de femicid, ne referim la uciderea cu intenția a unei femei pentru că este femeie, care poate avea loc atât între membrii de familie, cât și în alte contexte motivate de ură pe bază de gen sau în context de exploatare sexuală sau trafic de persoane. Toate aceste forme sunt forme extreme de violență la adresa femeilor.” – Andreea Bragă, manageră Advocacy- Centul FILIA

 Legea vizează intervenția, nu creșterea pedepselor

Noua lege nu modifică limitele de pedeapsă pentru omor, ci introduce agravante și extinde protecția, inclusiv pentru minori. Miza principală este însă modul de aplicare. Eficiența depinde de pregătirea și coordonarea celor care intervin în cazuri de violență.

„Este o lege care protejează și minorii și care introduce agravante în articolul referitor la omor din Codul Penal. Nu vorbim despre majorarea pedepselor, pentru că acestea sunt deja foarte ridicate, mergând până la detenție pe viață. Problema reală este ca polițiștii, asistenții sociali, judecătorii și procurorii să fie suficient de bine pregătiți, cu empatie și fermitate, astfel încât intervenția să fie coerentă, iar pedepsele aplicate să fie exemplare. Doar așa victimele pot avea încredere în instituții și se pot adresa lor atunci când au o problemă.” – Alina Gorghiu – avocat și deputat PNL și una dintre inițiatoarele legii femicidului

Semnalele de risc apar înaintea violenței extreme

Escaladarea violenței nu este întâmplătoare. Există indicii clare care pot semnala un risc major, de la frecvența agresiunilor până la amenințări directe.

„Sunt câteva elemente pe care trebuie să le luăm în considerare în situații de violență, care ar trebui să declanșeze un semnal de alarmă și să ducă la solicitarea ajutorului autorităților. Este vorba despre repetarea și intensificarea formelor de violență, despre faptul că acestea apar tot mai des, dar și despre semne precum amenințările cu moartea sau tentativele de strangulare ori sufocare, care indică un nivel ridicat de risc.” – Andreea Bragă, manageră Advocacy- Centul FILIA

 Identificarea acestor semne este esențială pentru intervenția timpurie, iar noul cadru legislativ introduce instrumente obligatorii de evaluare a riscului pentru autorități.

„Este important să înțelegem că o amenințare cu moartea nu este o glumă spusă la nervi, ci un semnal serios pe care autoritățile sunt obligate să îl ia în considerare, mai ales în contextul acestui proiect legislativ. În plus, devin obligatorii instrumentele de evaluare a riscului pentru organele de urmărire penală, dezvoltate împreună de mai multe instituții ale statului.” – Andreea Bragă, manageră Advocacy- Centul FILIA

Brățara electronică reduce riscul, dar este folosită prea puțin

Monitorizarea electronică a agresorilor este una dintre puținele măsuri care au efect direct asupra siguranței victimelor. Deși mecanismul a fost extins la nivel național, utilizarea lui rămâne limitată. Diferența dintre numărul ordinelor de protecție și cel al brățărilor arată un decalaj clar între instrumentele disponibile și cele folosite în practică.

„Anul 2025 a fost primul an în care monitorizarea electronică a fost generalizată la nivel național. Oricine a dorit, din orice județ al României, să apeleze la un ordin de protecție însoțit de brățară electronică a putut să o facă. Statul a avut acest mecanism disponibil, însă au fost solicitate aproximativ 5.500 de brățări, un număr mic raportat la cele aproximativ 11.000–12.000 de ordine de protecție definitive. În cazurile în care a fost folosită această măsură, nu au existat pierderi de vieți omenești. Brățara electronică poate salva viața victimelor.” – Alina Gorghiu – avocat și deputat PNL și una dintre inițiatoarele legii femicidului

Monitorizarea electronică nu este doar o măsură tehnică, ci un mecanism de intervenție rapidă. Sistemul permite alertarea simultană a poliției și a victimei în momentul în care agresorul încalcă restricțiile impuse.

„ În momentul în care agresorul încalcă ordinul de protecție și intră, de exemplu, în perimetrul de 500 de metri, sistemul alertează atât poliția, cât și victima. Este notificat și agresorul, iar echipajul de poliție se deplasează către victimă. Practic, intervenția se activează automat. Este important ca nivelul de încredere în aceste mecanisme să crească, pentru ca tot mai multe femei să apeleze la ele, deoarece această brățară electronică poate scoate victima dintr-un mare impas.”  – Alina Gorghiu – avocat și deputat PNL