Break the fake: Fact-checking fals și dezinformare: cum sunt manipulate informațiile în era AI
Articol de Vicentiu Andrei, 25 martie 2026, 20:29
Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Bine te-am regăsit!
Unul dintre trendurile avansate în dezinformare este cel al fact-chekingului fals, care permite negarea faptelor și dovezilor. Fact-checking-ul este activitatea prin care persoane specializate, parte a unor redacții jurnalistice sau a unor instituții independente, verifică conținutului deja publicat, în special pe rețelele sociale, dar și declarațiile persoanelor publice, pentru a stabili ceea ce se știe sau nu despre un anumit subiect.
Actorii care dezinformează s-au orientat rapid spre exploatarea acestui format. De exemplu, în cazul războiului din Iran, imagini autentice care ilustrează evoluția conflictului sunt „verificate” și aparent „dovedite” a fi false, generate cu inteligența artificială. Scopul este de a genera confuzie și de a sădi neîncrederea în acoperirea mediatică a războiului. Sursele oficiale iraniene, precum și alte surse pro-Iran încearcă, din perspectivă geopolitică, să răstoarne narațiunea dominantă.
Un exemplu este cel al zvonului conform căruia premierul israelian Netanyahu ar fi rănit, sau chiar decedat în urma unui atac iranian, promovat pentru a face o proiecție de putere din partea Iranului. Într-un aparent răspuns la afirmațiile despre moartea sa, Netanyahu a postat un clip cu el într-o cafenea din Ierusalim, bând cafea, însoțit de mesajul: „Spun că sunt ce? Uitați-vă.”
La scurt timp după publicarea videoclipului, presa afiliată Iranului și alte conturi pro-iraniene au început să susțină că acesta este un deepfake generat cu ajutorul inteligenței artificiale, invocând presupuse anomalii la nivelul feței lui Netanyahu, nivelul cafelei din ceașcă, iluminarea și umbrele, precum și o aparentă distorsiune în buzunarul hainei. Unele postări au distribuit capturi de ecran dintr-un instrument de detectare AI ca presupusă dovadă.
Newsguard a făcut o analiză temeinică a deja viralului clip filmat la cafenea și poate confirma autenticitatea lui. Ei au testat clipul folosind mai multe detectoare de AI (și doar unul a indicat un răspuns pozitiv). De asemenea, dovezile venite din alte surse confirmă și ele autenticitatea. Reuters a relatat că a verificat locația și data videoclipului folosind imagini de arhivă ale cafenelei și comparând videoclipul cu alte materiale video și fotografii online din timpul vizitei lui Netanyahu – toate elementele se potrivesc. În plus, cafeneaua Sataf din Ierusalim, vizitată de Netanyahu pe 15 martie, a publicat în aceeași zi fotografii cu acesta pe pagina sa de Facebook, în care apare bând cafea și purtând aceeași ținută ca în videoclipul postat de el. Alți experți în securitate cibernetică au verificat independ clipul pentru a exclude orice semne de manipulare.
Acesta nu este singurul exemplu de negare a clipurilor autentice. Conturi pro-iraniene au susținut în mod fals, săptămâna trecută, că un videoclip cu Netanyahu vorbind la o conferință de presă pe 12 martie a fost generat cu inteligență artificială. În realitate, videoclipul era autentic. Cu câteva zile mai devreme, utilizatori de pe rețelele sociale cu o orientare împotriva regimului actual au susținut în mod fals că The New York Times a publicat o imagine generată de AI cu o mulțime numeroasă care celebra numirea noului lider suprem al Iranului, la Teheran, pe 9 martie. De fapt, fotografia era autentică.
În concluzie, pentru a ne putea baza pe un anumit fact-checking, trebuie să ne asigurăm că sursa este independentă de partizanatul politic și profesionalizată.
Atât pentru azi, rămâi cu București FM, sursa sigură de informații!
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
